Tovit 1

1Cartea cuvintelor lui Tovit al lui Toviil, al lui Ananiil, al lui Aduil al lui Gavail, dintru sămânța lui Asiil, din neamul lui Neftalim.

2Care s’a robit în zilele lui Enemessar împăratul Asirienilor din Tizvis, care este deadreapta Chidiosului din Neftalim în Galileea deasupra lui Asir.

3Eu Tovit pre calea adevărului și a dreptăței am umblat în toate zilele vieței mele, și milostenie multă am făcut fraților mei, și neamului meu, celor ce erau duși cu mine în țara Asirienilor la Ninevi.

4Și când eram în țara mea, în pământul lui Israil, tânăr fiind eu, tot neamul lui Neftalim tatăl meu s’a depărtat dela casa Ierusalimului, care s’a ales din toate neamurile lui Israil, ca toate neamurile să jertfească.

5După ce s’a sfințit Biserica lăcașul celui prea înalt, și s’a zidit pentru toate neamurile veacului, și toate neamurile, care împreună s’au depărtat, și casa lui Neftalim tatăl meu jertfeà lui Vaal, junincei.

6Iar eu singur mergeam de multe ori în Ierusalim la praznice, precum este scris tot poporului lui Israil poruncă veșnică: pârga și zeciuiala rodurilor și cele întâiu născute ale turmei mele, și le dam preoților fiilor lui Aaron la jertfelnicul tuturor rodurilor.

7Zeciuiala cea dintâiu o dam fiilor lui Levi celor ce slujiau în Ierusalim; iar a doua zeciuială o vindeam și mergeam și o cheltuiam în Ierusalim în tot anul;

8Iar a treia o dam celor ce se cuvineà, precum a fost poruncit Devora muma tatălui meu, pentrucă sărac am rămas de tatăl meu.

9Și după ce m’am făcut bărbat am luat femeie pre Ana din seminția neamului meu, și am născut dintr’însa pre Tovie.

10Și când am fost dus în robie la Ninevi, toți frații mei și cei din neamul meu, mâncau din pâinile păgânilor;

11Iar eu mi-am păzit sufletul meu să nu mănânce, că’mi aduceam aminte de Dumnezeu din tot sufletul meu.

12Și au dat cel prea înalt har și milă înaintea lui Enemessar, și i-am fost lui cumpărător.

13Și mergând în Midia am pus la Gavail fratele lui Gavria din Raghis al Midiei zece talanți de argint.

14Și după moartea lui Enemessar a împărățit Senahirim feciorul lui în locul lui și nefiind căile lui așezate, mai mult nu m’am putut duce în Midiea.

15Și în zilele lui Enemessar milostenii multe făceam fraților mei: pâinile mele le dam celor flămânzi și hainele mele celor goli; și ori pre care din neamul meu îl vedeam mort și lepădat după zidul Ninevii, îl îngropam.

16Și ori pre care omora împăratul Senahirim, când a venit fugind din Iudeea, pre ascuns luându’i îi îngropam, că pre mulți a omorît întru mânia sa și a căutat împăratul trupurile lor, și nu le-a aflat.

17Și mergând un Ninevitean a spus împăratului, că eu i-am îngropat pre ei, și m’am ascuns, și înțelegând că mă caută să mă omoare, temându-mă m’am dat în laturi.

18Atunci mi-a luat tot ce am avut, și nimic nu mi-a rămas mie afară de Ana muerea mea și Tovie fiul meu.

19Ci n’au trecut cincizeci și cinci de zile, până când l-au omorît pre el doi feciori ai lui, cari au fugit în munții Ararat; și a împărățit Saherdon fiul lui în locul lui.

20Și a pus pre Ahiahar feciorul lui Anail fratelui meu mai mare preste toată dregătoria tatălui său, și preste toată purtarea de grijă; deci rugându-se Ahiahar pentru mine, m’am întors la Ninevi.

21Și erà Ahiahar și paharnic și preste inel, și dregător și purtător de grije.

22Și l-a pus pre el Saherdon al doilea după sine, iar el îmi erà nepot de frate.