Luca 21

1Și căutând, au văzut pre cei bogați aruncând darurile lor în gazofilachie.

2Și au văzut și pre o văduvă săracă aruncând acolo doi filiari.

3Și au zis: adevărat zic vouă, că această văduvă săracă, mai mult decât toți a aruncat.

4Că toți aceștia din prisosința lor au aruncat la darurile lui Dumnezeu; iar aceasta din lipsa sa, toată avuția sa care a avut, o a aruncat.

5Și oarecari grăind pentru biserică, că este împodobită cu pietre frumoase și cu podoabe, au zis:

6Acestea care vedeți, vor venì zile întru care nu va rămâneà piatră pre piatră, care să nu se risipiască.

7Și l-au întrebat pre el, zicând: Învățătorule, dar când vor fi acestea? Și ce semn este când vor să fie acestea?

8Iar el au zis: căutați să nu vă amăgiți, că mulți vor venì întru numele meu, zicând: că eu sunt, și vremea s’a apropiat; ci să nu mergeți după ei.

9Și când veți auzì războaie și răsmirițe, să nu vă spăimântați, că se cade să fie acestea întâiu, ci nu va fi îndată sfârșitul.

10Atunci ziceà lor: se va sculà neam preste neam și împărăție preste împărăție.

11Și vor fi cutremuri mari pre alocurea și foameți și ciume și spaime și semne mari din cer vor fi.

12Iar mai înainte de acestea toate vor pune preste voi mâinile sale și vă vor gonì, dându-vă la adunări și în temnițe, ducându-vă la împărați și la domni pentru numele meu.

13Și se va întâmplà vouă întru mărturisire.

14Puneți dar întru inimile voastre, să nu gândiți mai înainte ce veți răspunde.

15Că eu vă voiu dà vouă gură și înțelepciune, căreea nu’i vor puteà grăì nici stà împrotivă, toți cari se vor pune împrotivă vouă.

16Și vă veți dà și de părinți și de frați și de rudenii și de prieteni, și vor omorî din voi.

17Și veți fi urâți de toți pentru numele meu.

18Și păr din capul vostru nu va pierì.

19Întru răbdarea voastră veți dobândì sufletele voastre.

20Iar când veți vedeà Ierusalimul încunjurându-se de ostași, atunci să știți că s’a apropiat pustiirea lui,

21Atunci cei ce vor fi în Iudeea să fugă la munți, și cei ce vor fi în mijlocul lui să se deà în lături, și cei ce vor fi prin sate, să nu intre într’însul.

22Că zilele izbândirei sunt acestea, ca să se împliniască toate cele scrise.

23Iar vai celor ce vor aveà în pântece, și celor ce vor aplecà într’acele zile! Că va fi nevoe mare pre pământ și mânie asupra norodului acestuia.

24Și vor cădea întru ascuțitul sabiei și se vor duce robi în toate neamurile, și Ierusalimul va fi călcat de neamuri, până se vor împlinì vremile neamurilor.

25Și vor fi semne în soare și în lună și în stele, și pre pământ mâhnire limbilor, cu nedomerire, sunet făcând marea și valurile;

26Mai murind oamenii de frică și de așteptarea celor ce vor să vie în lume, că puterile cerurilor se vor clătì.

27Și atunci vor vedeà pre Fiul Omului venind pre nori cu putere și cu slavă multă.

28Deci începând acestea a se face, căutați în sus și ridicați capetele voastre; că se apropie răscumpărarea voastră.

29Și le-au zis lor pildă: vedeți smochinul și toți copacii.

30Când înfrunzesc, văzând din voi înșivă, știți că de acum aproape este vara.

31Așà și voi, când veți vedeà acestea făcându-se, să știți că aproape este împărăția lui Dumnezeu.

32Amin zic vouă, că nu va trece neamul acesta, până când toate acestea vor fi.

33Cerul și pământul vor trece, iar cuvintele mele nu vor trece.

34Ci luați aminte de sine-vă, ca să nu se îngreueze inimile voastre cu sațiul mâncărei și cu beția și cu grijile lumei, și fără de veste să vie asupra voastră ziua aceea.

35Căci ca o cursă va venì preste toți cei ce șed pre fața a tot pământul.

36Priveghiați dar, în toată vremea rugându-vă, ca să vă învredniciți a scăpà de toate cele ce vor să fie și a stà înaintea Fiului Omului.

37Și erà ziua învățând în biserică, iar noaptea ieșind petreceà în muntele ce se chiamă al Maslinilor.

38Și tot norodul mânecà la dânsul în biserică, ca să’l asculte pre el.