Iudita 11

1Și a zis către ea Olofern: cutează muere, nu te teme întru inima ta, că eu n’am făcut rău la nici un om, care a ales a slujì lui Navuhodonosor împăratului atot pământul.

2Și acum poporul tău, cel ce lăcuește muntele, de nu m’ar fi defăimat pre mine, n’ași fi ridicat sulița mea asupra lor, ci ei și-au făcut loruș acestea.

3Iar acum spune’mi, pentruce ai fugit dela ei, și ai venit la noi? Pentrucă ai venit la mântuire, aibi nădejde.

4În noaptea aceasta tu vei trăì, și de acì înainte, că nu este cine să’ți facă ție rău, ci bine îți va face ție, ca robilor domnului meu împăratului Navuhodonosor.

5Și a zis către el Iudita: primește graiurile roabei tale, și să grăiască roaba ta înaintea feței tale, că nu voiu spune minciună domnului meu în noaptea aceasta.

6Și de vei ascultà de cuvintele roabei tale, desăvârșit va face Dumnezeu cu tine lucrul, și nu va cădeà domnul meu dela sfaturile sale.

7Că viu este Navuhodonosor împăratul atot pământul, și vie este puterea lui, cel ce te-a trimis pre tine spre îndreptarea atot sufletul, că nu numai oamenii prin tine vor slujì lui, ci și hiarele câmpului și dobitoacele și pasările cerului, prin puterea ta vor trăì supt Navuhodonosor și supt toată casa lui.

8Că am auzit de înțelepciunea ta și de meșteșugurile sufletului tău, și în tot pământul s’a vestit, cum că tu unul ești mai bun în toată împărățiea, și tare întru știință, și mai minunat întru puterea răsboiului.

9Și acum cuvântul, care l-a grăit Ahior la sfatul tău, am auzit graiurile lui, că l-au luat pre el oamenii din Vetulia, și le-a spus lor toate câte a grăit el înaintea ta.

10Pentru aceea stăpâne doamne! Să nu treci cuvântul lui, ci’l pune în inima ta, că adevărat este.

11Că nu se ià izbândă de pre neamul nostru, că nu poate sabie asupra lor, de nu vor păcătuì Dumnezeului lor.

12Și acum să nu se desnădăjduiască domnul meu, și să se întoarcă cu lucrul nesăvârșit, și va cădeà moartea preste fața lor, că i-a cuprins pre ei păcat, cu care mânie pre Dumnezeul lor, ori când vor face fărădecale.

13Că s’au sfârșit lor bucatele, și s’a împuținat toată apa, și s’au sfătuit să’și pue mâinile pre dobitoacele lor, și toate câte au oprit Dumnezeu în legile lui să nu mănânce, ei au socotit să le mănânce.

14Și pârga grâului și zeciuelele vinului și ale untuluidelemn, care le-au ținut sfințile preoților celor ce stau în Ierusalim înaintea feții Dumnezeului nostru, au socotit să le mănânce, de care nici cu mâinile nu se cădeà să se atingă nimeni din cei din popor.

15Și a trimis în Ierusalim să le aducă dela cei bătrâni slobozenie, că și cei ce lăcuesc acolo au făcut acestea; și va fì când le va veni lor slobozenie de acolo, vor face și se vor dà ție spre pierzare în ziua aceea.

16Pentru aceea eu roaba ta cunoscând toate acestea, am fugit de la fața lor și m’au trimis Dumnezeu să fac cu tine lucruri, de care se vor minunà în tot pământul ori câți vor auzì acestea, că roaba ta este credincioasă lui Dumnezeu, și slujește ziua și noaptea Dumnezeului cerului.

17Și acum doamne voiu rămâneà la tine, și voiu ieșì eu roaba ta noaptea în vale, și mă voiu rugà lui Dumnezeu, și’mi va spune mie, când vor face ei păcatele lor, și viind voiu spune ție.

18Și vei ieșì cu toată puterea ta, și nimeni dintru ei nu va fì care să steà ție împrotivă, și te voiu duce pre tine prin mijlocul Iudeii, până vei ajunge în preajma Ierusalimului.

19Și voiu pune scaunul tău în mijlocul lui, și’i vei mânà pre ei ca pre oile care n’au păstor, și nu va lătra câine cu limba sa înaintea ta.

20Că acestea mi s’a zis mie. după cea mai nainte cunoștință a mea, și s’a vestit mie, și sunt trimisă ca să’ți vestesc ție.

21Și plăcură cuvintele ei înaintea lui Olofern și înaintea tuturor slujitorilor lui, și se mirară de înțelepciunea ei, și ziseră: nu este muiere ca aceasta dela o margine până la cealaltă margine a pământului, frumoasă la față și înțeleaptă la cuvinte.

22Și a zis către ea Olofern: bine au făcut Dumnezeu, că te-au trimis pre tine înaintea poporului acestuia, ca să fie în mâinile noastre tărie; iar întru cei ce au defăimat pre domnul meu perire.

23Tu acum ești frumoasă la chip și bună la cuvintele tale, de vei face și precum ai zis, Dumnezeul tău va fi mie Dumnezeu, și tu în casa împăratului Navuhodonosor vei ședeà, și vei fì numită în tot pământul.