1 Macavei 6

1Iar împăratul Antioh umblând prin țările cele de sus, a auzit că este în Elimaida la Persia cetate mărită cu avuție, cu argint și cu aur.

2Și Biserica cea dintr’însa bogată foarte, și cum că sunt acolo acoperemânturi de aur și zale și arme, care le-a fost lăsat acolo Alexandru fiul lui Filip împăratul Machedonenilor, care a împărățit întâiu între Elini.

3Și a venit cercând să ià cetatea și să o prade, și n’a putut, că au fost înțeles cetățenii de cuvântul acesta.

4Și s’au sculat asupra lui cu răsboiu, și a fugit și s’a dus de acolo cu întristare mare întorcându-se la Vavilon.

5Și a venit oarecare în Persida care i-a spus, că s’au înfrânt taberile, care s’au fost dus în pământul Iudei.

6Și a mers Lisie cu putere tare întâiu, și se înfrânse de către fața lor, și ei s’au întărit cu arme și cu putere și cu prăzi multe, care au luat din taberile pe care le-au tăiat.

7Și a stricat urâciunea care a fost zidit deasupra jertfelnicului în Ierusalim, și sfințenia ca și întâiu o a încunjurat cu ziduri înalte, și Vetsura cetatea sa.

8Și a fost după ce a auzit împăratul cuvintele acestea, s’a spăimântat și s’a turburat tare, și a căzut pre pat, și a căzut în boală, de întristare, căci nu s’a făcut lui precum gândeà.

9Și a fost acolo zile multe, pentrucă s’a înnoit într’însul mâhnire mare și a gândit că va murì.

10Și a chemat pre toți prietinii săi și a zis către ei: luatu-s’a somnul dela ochii mei, și mi-a scăzut inima de grije.

11Și am zis întru inima mea: până la ce necaz am venit și furtună mare, întru care acum sunt? Cel ce eram bun și iubit întru stăpânirea mea;

12Iar acum îmi aduc aminte de răutățile care am făcut la Ierusalim, luând toate vasele cele de aur și cele de argint, care erau într’însul și am trimis ca să piarză fără de pricină pre cei ce lăcuesc în Iudeia.

13Cunosc eu că pentru acelea m’au aflat pre mine răutățile acestea, și iată că pier de mare inimă rea în pământ strein.

14Și a chemat pre Filip, care erà unul din prietenii săi, și l-a pus pre el preste toată împărăția sa.

15Și i-a dat lui stema și veșmântul său și inelul, ca să aducă pre Antioh fiul său, și să’l crească pe el, ca să împărățească.

16Și a murit acolo Antioh împăratul în anul o sută patruzeci și nouă.

17Și a cunoscut Lisie că a murit împăratul, și a pus pre Antioh feciorul lui împărat în locul lui, pre care de tinerel l-a crescut, și i-a numit numele lui Eupator.

18Iar cei din întăriri, închideau pre Israil împrejurul sfintelor, și căutau răutăți în toată vremea și tărie neamurilor.

19Și a gândit Iuda să’i piarză pre ei, și a adunat tot poporul ca să’i încunjure pre ei.

20Și s’au adunat împreună, și i-au încunjurat pre ei în anul o sută și cincizeci, și au făcut asupra lor întăritură săgetătorilor și meșteșuguri.

21Și ieșind unii dintr’înșii din închisoare, s’au lipit lângă aceștia o seamă din cei necredincioși din Israil, și au mers la împăratul și au zis:

22Până când nu vei face judecată, și vei izbândì pre frații noștri?

23Nouă ne-au plăcut a slujì tatălui tău și a umblà întru poruncile lui, și a ascultà de așezământurile lui, măcar de se și înstreinau dela noi pentru aceasta cei ce sunt din poporul acesta.

24Și ori unde aflà pre cinevà dintre noi, îl omorà, și moștenirile noastre le jefuià.

25Și nu numai preste noi a întins mâna, ci și preste toate hotarele lor.

26Și iată au tăbărît astăzi asupra întăriturii în Ierusalim, ca să’l ià pre el și sfințenia; iar Vetsura o au întărit.

27Și de nu vei apucà mai ’nainte de grab, mai mari decât acestea vor face, și nu’i vei puteà biruì pre ei.

28Și s’a mânieat împăratul dacă a auzit, și a adunat pre toți prietenii săi căpeteniile puterii sale, și pre cei ce erau preste călărime.

29Și dela alți împărați, și dela ostroavele mărilor au venit la el oștiri năimite.

30Și a fost numărul puterii lui o sută de mii de pedeștri, și douăzeci de mii de călăreți, și treizeci și doi de elefanți învățați la răsboiu.

31Și au venit prin Idumeia, și au tăbărît asupra Vetsurii, și au dat răsboiu în multe zile, și au făcut meșteșuguri și ieșire, și le arseră pre ele cu foc, și au dat răsboiu bărbătește.

32Și s’a sculat Iuda dela întăritură, și a tăbărît la Vetzaharia împreajma taberii împăratului.

33Și sculându-se împăratul de dimineață, a ridicat tabăra, și a pornit spre calea Vetzahariei, și s’au împărțit oștirile la răsboiu, și au trâmbițat cu trâmbițele.

34Și elefanților le-au arătat sânge de strugur și de mure, ca să’i întărîte la răsboiu.

35Și au împărțit hiarele în rânduri, și au pus lângă fiecare elefant o mie de bărbați înzoați cu lanțuri și coifuri de aramă preste capetele lor, și cinci sute de călăreți aleși erau rânduiți la fiecare hiară.

36Aceștia mai ’nainte de vreme ori unde erà hiara, erau și ei, și ori unde mergeà, mergeau cu ea, și nu se despărțeau de ea.

37Și turnuri de lemne tari erau preste ele, și acopereà pre fieștecare hiară încinsă preste ea cu unelte, și preste fiecare treizeci și doi de bărbați, cari dau răsboiu de preste ei și Indianul ei.

38Și cealaltă călărime dincoace și dincolo o au așezat de amândouă părțile taberei, clătindu-se și adăpostindu-se în văi.

39Și când străluceà soarele preste scuturile cele de aur, sclipeau munții de ele, și străluceau ca făcliile aprinse.

40Și s’a întins o parte din tabăra împăratului preste munții cei înalți, iar alta preste locurile cele de jos, și mergeau cu pază și cu rânduială.

41Și se cutremurau toți cei ce auzeau glasul mulțimei lor și pășirea mulțimei și lovirea armelor, că erà tabăra mare foarte și tare.

42Și s’a apropieat Iuda și tabăra lui la răsboiu, și au căzut din tabăra împăratului șase sute de bărbați.

43Și a văzut Eleazar Avaronul una din hiară înzăoată cu zaoa împărătească, și erà mai înaltă decât toate hiarele, și i s’a părut că preste aceea este împăratul.

44Și s’a dat pre sine ca să mântuiască pre poporul său, și să’și câștige luiș nume veșnic.

45Și alergând la ea cu îndrăzneală în mijlocul rândului, și omorà deadreapta și deastânga, și cădeà dela el încoace și încolo.

46Și s’a vârît supt elefant, și s’a pus supt el, și l-a omorît pre el, și a căzut pre pămât deasupra lui, și a murit acolo.

47Și văzând puterea împăratului și năvălirea oștirilor, s’a abătut dela ei.

48Iar cei din tabăra împăratului, s’au suit asupra lor la Ierusalim, și a tăbărît împăratul la Iudeia și la muntele Sionului.

49Și a făcut pace cu cei din Vetsura, și au eșit din cetate, că nu le erà lor acolo hrană, ca să se închiză într’însa, că sâmbătă erà pământului aceluia.

50Și a luat împăratul Vetsura, și a pus acolo pază, ca să o păzească pre ea.

51Și a tăbărît asupra sfințeniei zile multe, și a făcut acolo stări săgetătorilor, și mahini și aruncătoare de foc și zvârlitoare de pietre și scorpidii, ca să arunce săgeți și praștii.

52Și au făcut și ei mahini împrotiva mahinilor lor, și au dat răsboiu zile multe.

53Și bucate nu erau în vase, pentrucă erà anul al șaptelea, și cei ce au scăpat în Iudea dela neamuri, au mâncat rămășița punerii.

54Și au rămas întru cele sfinte bărbați puțini, că i-a biruit pre ei foamea, și s’a risipit fieștecare la locul său.

55Și a auzit Lisie, cum că Filip pre care l-a fost pus împăratul Antioh încă fiind el viu, să crească pre Antioh fiul lui, ca să’l facă împărat.

56S’a întors dela Persida și dela Midia, și oștirile împăratului cele ce s’au fost dus cu el, și cum că cearcă să ià lucrurile.

57S’a grăbit, și s’a învitat ca să se ducă din cetate și să zică către împăratul și către povățuitorii puterii și către bărbați: ne împuținăm în toate zilele, și hrană avem puțină, iar locul unde suntem tăbărâți este tare, și sunt preste noi grijele împărăției.

58Acum dar să dăm dreapta oamenilor acestora, și să facem pace cu ei și cu tot neamul lor.

59Și să le așezăm lor, ca sa umble după legile lor ca și mai ’nainte, că pentru legiuirile lor, care le-am risipit, s’au mânieat și au făcut toate acestea.

60Și a plăcut cuvântul înaintea împăratului și a boierilor, și a trimis la ei să facă pace, și ei au primit.

61Și s’au jurat lor împăratul și boierii pentru acestea, și au eșit din cetate.

62Și a intrat împăratul în muntele Sionului, și a văzut tăria locului, și a călcat jurământul, care a jurat, și a poruncit, și a surpat zidul împrejur.

63Și s’a sculat degrab, și s’a întors la Antiohia, și a aflat pe Filip stăpânind cetatea, și a dat răsboiu asupra lui, și a luat cetatea cu sila.