1 Macavei 4

1Și a luat Gorghie cinci mii de bărbați și o mie de călăreți aleși, și a purces tabăra noaptea,

2Ca să năvălească asupra taberii Evreilor și să’i lovească pre ei fără de veste, și fiii marginei erau lui povățuitori.

3Și auzind Iuda, s’a sculat el și cei puternici, ca să lovească oștirea împăratului cea din Emaum.

4Că încă erà risipită oștirea din tabără.

5Și a venit Gorghie la tabăra Iudei noaptea, și pre nimeni n’a aflat, și i-a căutat pre ei în munți, că ziceà: fug aceștia de noi.

6Și odată cu ziua s’a ivit Iuda în câmp cu trei mii de bărbați, însă platoșe și săbii n’aveau, precum le erà voea.

7Și văzând tabăra neamurilor tare și înarmată și călărime împrejurul ei și aceștia învățați la răsboiu.

8Și a zis Iuda bărbaților celor ce erau cu el: nu vă temeți de mulțimea lor, și de năvălirea lor nu vă înfricoșați.

9Aduceți-vă aminte, cum s’au mântuit părinții noștri la marea Roșie, când i-a gonit pre ei Faraon cu putere multă.

10Și acum să strigăm la cer, că doar se va milostivì spre noi, și’și va aduce aminte de legătura părinților noștri, și va zdrobì tabăra aceasta astăzi înaintea feții noastre.

11Și vor cunoaște toate neamurile, că este cel ce mântuește și cel ce izbăvește pre Israil.

12Și au ridicat cei de alt neam ochii lor, și i-au văzut pre ei viind înainte, și au ieșit din tabără la răsboiu.

13Și au trâmbițat cei ce erau cu Iuda, și s’au lovit, și s’au surpat neamurile, și au fugit la câmp; iar cei din dărăpt toți au căzut în sabie.

14Și i-au gonit pre ei până la Gamron și până la câmpii Idumeii și ai Azotului și ai Iamniei.

15Și căzură dintr’înșii ca la trei mii de bărbați.

16Și s’a întors Iuda și oștirea lui dela gonirea lor.

17Și a zis către popor: să nu poftiți prăzile, că răsboiul este în preajma noastră, și Gorghie și oștirea lui în munte aproape de noi;

18Ci stați acum asupra vrăjmașilor noștri, și dați răsboiu lor, și după aceea veți luà prăzile lor cu îndrăzneală.

19Și încă grăind Iuda acestea, s’a ivit o parte oarecare privind din munte.

20Și a văzut că s’a înfrânt, și cei ce sunt cu Iuda au aprins tabăra, că fumul, care se vedeà, arătà ce s’a făcut.

21Și ei văzând acestea, s’au înfricoșat foarte, și văzând și tabăra lui Iuda la câmp gata de răsboiu,

22Au fugit toți la pământul celor de alt neam.

23Și s’a întors Iuda să prade tabăra; și a luat aur mult și argint și iachint și mohorît dela marea, și avuție mare.

24Și întorcându-se, a lăudat și bine a cuvântat pre Dumnezeul cerului, că este bun, că în veac este mila lui.

25Și s’a făcut mântuire mare lui Israil în ziua aceea.

26Iar câți au scăpat din cei de alt neam, mergând au spus lui Lisie toate câte s’au întâmplat.

27Iar el auzind s’a turburat și s’a mâhnit, că nu s’a făcut lui Israil cele ce a voit el, și nu s’a întâmplat cele ce i-a poruncit lui împăratul.

28Iar în anul viitor a gătit Lisie bărbați aleși șasezeci de mii și cinci mii de călăreți, ca să bată Ierusalimul.

29Și au venit la Idumeia, și au tăbărît la Vetsura, și a ieșit înaintea lor Iuda cu zece mii de bărbați.

30Și văzând tabăra lor tare, s’au rugat zicând: bine ești cuvântat Mântuitorul lui Israil, cel ce ai zdrobit pornirea celui puternic prin mâna robului tău David, și ai dat tabăra celor de alt neam în mâinile lui Ionatan fiului lui Saul și a purtătorului lui de arme.

31Închide tabăra aceasta în mâna poporului tău Israil, și să se rușineze cu puterea și cu călărimea lor.

32Dă-le lor spaimă, și topește îndrăsnirea puterii lor, și să se clătească cu zdrobirea lor.

33Oboară’i pre ei cu sabiea celor ce te iubesc, și să te laude pre tine cu cântări toți cei ce știu numele tău.

34Și s’au lovit unii cu alții, și au căzut din tabăra lui Lisie ca la vr’o cinci mii de oameni, și au căzut înaintea lor.

35Și văzând Lisie înfrângerea ce s’a făcut taberii sale și îndrăsnirea lui Iuda, și cum că sunt gata sau a trăì sau a murì vitejește, s’a dus la Antiohia, și a adunat streini, și înmulțind oștirea cea făcută, socoteà iarăși să vie în Iudeia.

36Și a zis Iuda și frații lui: iată s’au zdrobit vrăjmașii noștri, să ne suim să curățim sfintele și să le înnoim.

37Și s’a adunat toată tabăra, și s’a suit în muntele Sionului.

38Și a văzut sfințenia pustiită și jertfelnicul spurcat și porțile arse și în curți tufe răsărite, ca într’o pădure sau ca într’un munte, și cămările surpate.

39Și și-au rupt hainele lor, și s’au tânguit cu tânguire mare, și au pus cenușe pre capetele lor.

40Și au căzut cu fața la pământ, și au trâmbițat cu trâmbițile semnelor, și au strigat la cer.

41Atunci a rânduit Iuda bărbați, ca să bată pre cei ce erau în băști până ce va curățì sfintele.

42Și a ales preoți fără de prihană voitori legii lui Dumnezeu.

43Și au curățit sfintele, și au dus pietrile spurcăciunei la loc necurat.

44Și s’au sfătuit pentru jertfelnicul arderii de tot cel spurcat, ce vor face cu el.

45Și le-a venit lor sfat bun, ca să’l strice, ca nu cumvà să le fie lor spre ocară, că l-au fost spurcat neamurile; și au stricat jertfelnicul.

46Și au pus pietrile în muntele casei în loc bun, până va venì prorocul, ca să răspunză pentru ele.

47Și au luat pietre întregi după lege, și au zidit jertfelnic nou, ca și cel mai dinainte.

48Și au zidit sfintele și cele din lăuntru casei și curțile.

49Și au făcut vase sfinte nouă, și au băgat sfeșnicul și jertfelnicul arderilor de tot și al tămâierilor și masa, în Biserică.

50Și au tămâiat preste jertfelnic, și au aprins lumânările cele de pre sfeșnic și luminau în Biserică.

51Și au pus pre masă pâini, și au întins păretarile și au săvârșit toate lucrurile, care le-au făcut.

52Și au mânecat dimineața în douăzeci și cinci de zile ale lunei a noua; aceasta este luna Haselev a anului o sută patruzeci și opt.

53Și au adus jertfă după lege preste jertfelnicul arderilor de tot cel nou, care îl făcuse.

54Pre vremea și în ziua în care l-au spurcat pre el neamurile, întru aceea s’a înnoit cu cântări și cu alăute și cu cobze și cu chimvale.

55Și a căzut tot poporul pre fața sa și s’a închinat, și bine a cuvântat pre Dumnezeul cerului, cel ce bine au sporit lor.

56Și au făcut înnoirea jertfelnicului în opt zile, și au adus arderi de tot cu veselie, și au jertfit jertfă de mântuire și de laudă.

57Și au împodobit fața Bisericii cea dinainte cu cununi de aur și cu păvezoare și au înnoit porțile și cămările, și le-au pus lor uși.

58Și s’a făcut veselie mare întru popor foarte, și s’a întors ocara neamurilor.

59Și au rânduit Iuda și frații lui și toată adunarea lui Israil, ca să se ție zilele înnoirei jertfelnicului în vremile sale din an în an în opt zile, dela douăzeci și cinci ale lunei Haselev cu veselie și cu bucurie.

60Și au zidit în vremea aceea muntele Sionului împrejur cu zid înalt și cu turnuri tari, ca nu cumvà viind neamurile să le calce, cum făcuse mai ’nainte.

61Și au rânduit acolo oștire să’l păzească, și au întărit pre el să păzească pre Vetsura, ca să aibă poporul întărire de către fața Idumeii.