1 Macavei 5

1Și a fost dacă au auzit neamurile de primprejur că s’a zidit jertfelnicul, și s’a înnoit sfințenia ca și mai ’nainte, s’au mâniat foarte.

2Și s’au sfătuit ca să piarză pre neamul lui Iacov, pre cei ce erau între ei, și au început a omorî din popor și a pierde.

3Și a dat răsboiu Iuda asupra fiilor lui Isav în Idumeia cea din Acravaptin, că încunjurà pre Israil, și i-au bătut pre ei cu rană mare, și i-au strîmtorat pre ei, și au luat prăzile lor.

4Și și-a adus aminte de răutatea fiilor lui Veon, cari erau poporului spre laț și spre piedecă, păzind cu vicleșug drumurile.

5Și s’a închis de el în turnuri, și a tăbărît asupra lor, și i-a blestemat pre ei, și a ars turnurile cu foc împreună cu toți cei ce erau înlăuntru.

6Și a trecut la fiii lui Amon, și a aflat mână tare și popor mult și pre Timoteiu povățuitorul lor.

7Și a făcut asupra lor răsboaie multe, și s’a zdrobit înaintea feței lui, și i-a bătut pre ei.

8Și a luat Iazirul și fetele ei, și s’a întors la Iudeia.

9Și s’au adunat neamurile cele din Galaad asupra Israiltenilor, cei ce erau în hotarele lor, ca să’i piarză pre ei, iar ei au fugit în cetatea Datema.

10Și au trimis cărți la Iuda și la frații lui zicând:

11Adunatu-s’au asupra noastră neamurile cele de primprejurul nostru, ca să ne piarză pre noi, și se gătesc să vie, și mai ’nainte să prinză cetatea în care am fugit, și Timoteiu povățuește tabăra lor.

12Acum dar viind, scoate-ne din mâna lor, că mulți au căzut dintre noi.

13Și toți frații noștri, cari erau în părțile Tuvinului s’au omorît, și au robit pre muierile lor și pre fiii lor și agoniselele lor, și au pierdut acolo ca la o mie de bărbați.

14Încă cetindu-se cărțile, iată alți soli au venit din Galileea cu hainele rupte spuind după cuvintele acestea.

15Și zicând: că s’au adunat asupra lor dela Ptolemaida și dela Tir și dela Sidon, și toată Galileea celor de alt neam, ca să ne piarză pre noi.

16Și dacă a auzit Iuda și poporul cuvintele acestea, s’a adunat mulțime mare, să se sfătuiască ce vor face fraților săi celor din nevoie, pe cari îi băteau aceia.

17Și a zis Iuda lui Simon fratele său: alege’ți ție oameni și mergi și mântuește pre frații tăi cei din Galileea, iar eu și Ionatan fratele meu, vom merge la Galaadita.

18Și a lăsat pre Iosifon fiul lui Zaharia și pre Azaria povățuitori poporului cu cealaltă oștire în Iudeea spre pază.

19Și le-a poruncit lor zicând: fiți mai mari preste poporul acesta, și să nu dați răsboiu asupra neamurilor, până ne vom întoarce.

20Și s’au împărțit lui Simon bărbați trei mii, ca să meargă la Galileia; iar lui Iuda bărbați opt mii, ca să meargă la Galaadita,

21Și mergând Simon în Galileia, făcu răsboaie multe asupra neamurilor, zdrobindu-se neamurile din ’naintea feții lui, le-a gonit pre ele până la poarta Ptolemaidei.

22Și au căzut din neamuri ca la vre’o trei mii de oameni, și au luat prăzile lor.

23Și i-au luat pre ei din Galileia și din Arvați cu muierile și cu pruncii lor, și toate câte aveau ei, și i-au adus în Iudeia cu veselie mare.

24Și Iuda Macaveul și Ionatan fratele lui au trecut Iordanul, și au mers cale de trei zile în pustie.

25Și s’au întâmpinat cu Navateii, cari viind înaintea lor cu pace, au povestit lor toate câte s’au întâmplat fraților lor în Galaadita.

26Și cum că mulți dintre ei sunt prinși la Vosora și în Vosor, în Alemis, Hasfor, Mached și Carnaim, toate acestea sunt cetăți tari și mari.

27Și în celelalte cetăți ale Galaaditei sunt prinși, și pre mâine se rânduiesc să tăbărască asupra cetăților, și să le ià, și pre toți să’i piarză într’o zi.

28Și a întors Iuda și tabăra lui calea spre pustie la Vosora fără de veste, și a luat cetatea, și a omorît toată partea bărbătească cu ascuțitul sabiei, și a luat toate prăzile lor, și o a ars pre ea cu foc.

29Și s’au sculat de acolo noaptea, și au mers cam asupra cetății.

30Și dacă s’a făcut ziuă, ridicând ochii săi, iată popor mult nenumărat ridicà scări și unelte, ca să ià cetatea, și dà răsboiu asupra lor.

31Și văzând Iuda că s’a început răsboiul, și strigarea cetății s’a suit până la cer cu trâmbițe și cu glas mare, a zis bărbaților puterii:

32Dați răsboiu astăzi pentru frații voștrii.

33Și au ieșit cu trei rânduri pre dinapoia lor, și trâmbițară cu trâmbițile, și strigară cu rugăciuni.

34Și a cunoscut tabăra lui Timoteiu, că Macaveiu este, și a fugit dela fața lui, și i-a bătut pre ei cu rană mare, și au căzut dintre ei în ziua aceea ca la vr’o opt mii de bărbați.

35Și abătându-se Iuda la Masfa, a dat răsboiu asupre ei, și o a luat și a omorît toată partea bărbătească într’însa, și a luat prăzile ei, și o a ars cu foc.

36De acolo purcezând a luat Hasfonul, Machedul Vosorul și celelalte cetăți ale Galaaditei.

37Și după graiurile acestea, a adunat Timoteiu altă tabără, și a tăbărît despre fața Rafonului dincolo de pârîu.

38Și a trimis Iuda să iscodescă tabăra, aceștia i-au spus lui, zicând: adunatu-s’au la ei toate neamurile cele de primprejurul nostru, putere multă foarte.

39Și pre Arabi i-a năimit spre ajutorul său, și sunt tăbărâți dincolo de pârîu, gata a venì asupra ta cu răsboiu, și a mers Iuda întru întâmpinarea lor.

40Și a zis Timoteiu căpeteniilor oștirilor sale: când se va apropià Iuda și tabăra lui la pârîul cel cu apă, de va trece la noi el mai ’nainte, nu vom puteà stà înaintea lui, că va fi mai tare de cât noi.

41Iar de se va spăimântà, și va tăbărî dincolo de pârîu, să trecem la el, și vom fì mai tari de cât el.

42Iar dacă s’a apropiat Iuda la pârîul cel cu apă, a pus pre cărturarii poporului la pârîu, și le-a poruncit lor zicând: să nu lăsați tot omul să tăbărască, ci să vie toți la răsboiu.

43Și a trecut asupra lor mai ’nainte, și tot poporul lui după el, și s’au înfrânt înaintea feții lui toate neamurile, și lepădând armele sale, au fugit la capiștea cea din Carnaim.

44Și a luat cetatea, și capiștea o a ars cu foc împreună cu toți cei ce erau într’însa, și s’a înfrânt Carnaimul, și n’a mai putut să mai steà înaintea feții lui Iuda.

45Și a adunat Iuda pre tot Israilul, pre cei ce erau la Galaadita, dela cel mic până la cel mare, și pre muierile lor și pre fiii lor și averea lor, tabără mare foarte, ca să vie în pământul Iudei.

46Și a venit până la Efron, și aceasta este cetate mare și la intrarea ei foarte tare; nu se puteà abate dela ea deadreapta sau deastânga, ci trebuià a merge prin mijlocul ei.

47Și i-au închis pre ei afară cei din cetate.

48Și au astupat porțile cu pietre.

49Și a trimis la ei Iuda cuvinte de pace, zicând:

50Trece-voiu prin pământul tău, ca să ne ducem în pământul nostru, și nimeni nu vă va face rău vouă, numai cu picioarele vom trece, și n’au vrut să’i deschiză lui.

51Și a poruncit Iuda să strige în tabără, ca să tăbărască fiecare în care loc este, și au tăbărît bărbații puterei, și au dat răsboiu cetăței toată ziua aceea și toată noaptea, și s’a dat cetatea în mâinele lui.

52Și a pierdut toată partea bărbătească cu ascuțitul sabiei, și de tot o a stricat, și a luat prăzile ei, și a trecut prin cetate pre deasupra celor omorîți, și a trecut Iordanul la câmpul cel mare despre fața Vetsanului.

53Și erà Iuda adunând pre cei mai de pre urmă, și mângâind poporul toată calea, până ce a venit în pământul Iudei.

54Și s’a suit în muntele Sionului cu veselie și cu bucurie, și au adus arderi de tot, căci n’a căzut dintre ei nimeni până ce s’a întors cu pace.

55Iar în zilele în care erau Iuda și Ionatan la Galaad, și Simon fratele lui la Galileia spre fața Ptolemaidei,

56Au auzit Iosif fiul lui Zaharia și Azaria mai marii oștirilor de vitejiile și de răsboiul care a făcut, și au zis:

57Să ne facem și noi nouă nume, și să mergem să dăm răsboiu asupra neamurilor celor dimprejurul nostru.

58Și au poruncit celor din oștire, cari erau cu ei, și au mers asupra Iamniei.

59Și au ieșit Gorghie din cetate și bărbații lui înaintea lor la răsboiu.

60Și s’au înfrânt Iosif și Azaria și s’au gonit pânà la hotarele Iudei, și au căzut în ziua aceea din poporul lui Israil ca vr’o două mii de bărbați, și s’a făcut înfrângere mare în poporul lui Israil.

61Pentrucă n’au ascultat de Iuda și de frații lui, gândind să facă vitejie.

62Iar aceștia nu erau din sămânța bărbaților acelora, prin ale cărora mâini s’a dat mântuire lui Israil.

63Iar bărbatul Iuda și frații lui s’au mărit foarte înaintea a tot Israilul și a tuturor neamurilor, unde se auzià numele lor,

64Cât se adunau la ei lăudându’i.

65Și au ieșit Iuda și frații lui, ca să bată pre fiii lui Isav în pământul de către amiază zi, și au bătut pre Hevron și fetele lui și au stricat tăria lui, și turnurile lui le-au ars împrejur.

66Și s’au sculat să meargă în pământul celor de alt neam, și au trecut pre la Samaria.

67În ziua aceea au căzut preoții cetăților vrând ei să facă bărbăție, ieșind ei la răsboiu fără de sfat.

68Și s’a abătut Iuda la Azot pământul celor de alt neam, și a surpat capiștile lor, și idolii cei ciopliți i-a ars cu foc, și a luat prăzile cetăților, și s’a întors la pământul Iudei.