Hrănirea celor cinci mii

13Și auzind Iisus, s’au dus de acolo cu corabia în loc pustiu, deosebi; și auzind noroadele, s’au dus după dânsul pedeștri de prin orașe.

14Și ieșind Iisus, a văzut norod mult, și i s’au făcut milă de ei și au tămăduit pre bolnavii lor.

15Iar făcându-se seară, au venit la dânsul ucenicii lui, zicând: locul este pustiu și vremea iată a trecut; slobozește norodul ca să se ducă prin sate să’și cumpere bucate loruși.

16Iar Iisus le-au zis lor: nu trebue să meargă; dați-le voi să mănânce.

17Iar ei au zis lui: n’avem aici fără numai cinci pâini și doi pești.

18Și el au zis: aduceți-le pre ele aici la mine.

19Și au poruncit norodului să șează pre iarbă, și luând cele cinci pâini și cei doi pești, și căutând la cer, au binecuvântat, și frângând au dat ucenicilor pâinile, iar ucenicii noroadelor.

20Și au mâncat toți și s’au săturat, și au luat rămășițele de sfărâmituri douăsprezece coșuri pline.

21Iar cei ce mâncaseră erau bărbați ca cinci mii, afară de muieri și de copii.

30Și s’au adunat Apostolii la Iisus, și i-au vestit lui toate câte au făcut și câte au învățat.

31Și le-au zis lor: veniți voi înșivă deosebi, în loc pustiu, și vă odihniți puțin; că erau mulți cari veniau și se duceau, și n’aveau vreme nici să mănânce.

32Și s’au dus în loc pustiu singuri cu corabia.

33Și i-au văzut pre dânșii noroadele mergând, și l-au cunoscut pre el mulți, și pedestri din toate cetățile alergau acolo, și mai înainte decât ei au venit și s’au adunat la dânsul.

34Și ieșind Iisus, au văzut norod mult și i s’au făcut milă de ei, pentrucă erau ca oile ce n’au păstor; și au început a’i învățà pre dânșii mult.

35Și iată vreme multă fiind, s’au apropiat de dânsul ucenicii lui și au zis: locul este pustiu și iată vreme a trecut multă.

36Slobozește’i pre dânșii, ca mergând în orașele cele dimprejur și în sate, să’și cumpere loruși pâini, că n’au ce să mănânce.

37Iar el răspunzând, au zis lor: dați-le voi lor să mănânce. Și au zis ei lui: mergând se poate să cumpărăm pâini de două sute de dinari și să le dăm lor să mănânce?

38Iar el au zis lor: câte pâini aveți? Mergeți și vedeți! Iar ei știind au zis: cinci și doi pești.

39Și au poruncit lor să’i pue pre toți mese, mese pre iarbă verde.

40Și au șezut cete, cete, câte o sută și câte cincizeci.

41Și luând cele cinci pâini și cei doi pești, căutând la cer au bine cuvântat și au frânt pâinile și le-au dat ucenicilor săi ca să le pue înaintea lor, și pre cei doi pești i-au împărțit la toți.

42Și au mâncat toți și s’au săturat;

43Și au luat douăsprezece coșuri pline de sfărâmituri, și din pești.

44Și erau cei ce mâncaseră pâinile, ca la cinci mii de bărbați.

10Și întorcându-se Apostolii, au spus lui toate câte au făcut. Și luându’i pre dânșii, s’au dus deosebi în loc pustiu al cetăței ce se chiamă Vitsaida.

11Iar noroadele înțelegând, au mers după dânsul, și primindu’i pre dânșii, le grăià lor de împărăția lui Dumnezeu, și pre cei ce aveau trebuință de tămăduire, îi vindecà,

12Iar ziua a început a se plecà și venind cei doisprezece, au zis lui: slobozește noroadele, ca mergând în satele și în orașele cele de prin prejur, să găzduiască și să’și afle hrană, că aici suntem în loc pustiu.

13Iar el au zis către dânșii; dați-le lor voi să mănânce. Iar ei au zis: nu este la noi mai mult decât cinci pâini și doi pești, fără decât să ne ducem noi și să cumpărăm la tot norodul acesta bucate.

14Că erau ca cinci mii de bărbați. Și au zis către ucenicii săi: puneți’i pre dânșii cete, câte cincizeci

15Și au făcut așà și i-au așezat pre toți.

16Deci luând cele cinci pâini și cei doi pești, căutând la cer, le-au binecuvântat și le-au frânt și le-au dat ucenicilor să le pună înaintea norodului.

17Și au mâncat și s’au săturat toți, și au luat din sfărâmiturile care rămăseseră lor, douăsprezece coșuri.

1După acestea s’au dus Iisus de ceea parte de marea Galileei, care este a Tiveriadei,

2Și a mers după dânsul norod mult, căci vedeau semnele lui, care făceà la cei bolnavi.

3Și s’au suit în munte Iisus, și acolo au șezut cu ucenicii săi.

4Și erau aproape paștele, praznicul Iudeilor.

5Deci ridicându’și Iisus ochii, și văzând că mult norod vine la dânsul, zice către Filip: de unde vom cumpărà pâini, ca să mănânce aceștia?

6(Iar aceasta ziceà ispitind pre el; că însuș știà ce vreà să facă).

7Răspuns-a Filip lui: de două sute de dinari pâini nu le va ajunge lor, ca fiecare dintr’înșii câte puțin să ià.

8Grăit-a lui unul din ucenicii lui, Andrei, fratele lui Simon Petru,

9Este un copil aici, care are cinci pâini de orz și doi pești; ci acestea ce sunt la atâția?

10Și au zis Iisus: faceți pre oameni să șază. Și erà iarbă multă într’acel loc. Deci au șezut bărbații, cu numărul ca la cinci mii.

11Și au luat pâinile Iisus, și mulțămind, au împărțit ucenicilor, iar ucenicii celor ce ședeau; așijderea și din pești cât au vrut ei.

12Iar dacă s’au săturat, au zis ucenicilor săi: adunați sfărâmiturile ce au prisosit, ca să nu se piarză cevà.

13Deci au adunat, și au umplut douăsprezece coșuri de sfărâmituri din cinci pâini de orz, care au prisosit celor ce au mâncat.

14Iar oamenii aceia văzând semnul, care au făcut Iisus, ziceau: acesta este adevărat prorocul cel ce va să vie în lume.