Tânărul bogat

16Și iată, un tânăr venind la el, a zis lui: Învățătorule bune, ce bine voiu face ca să am vieața de veci?

17Iar el au zis lui: ce’mi zici bun? Nimenea nu este bun, fără numai unul Dumnezeu; dar de voești să intri în vieață, păzește poruncile.

18Zis-a lui: care? Iar Iisus au zis: să nu ucizi, să nu preacurvești, să nu furi, să nu fii mărturie mincinoasă;

19Cinstește pre tatăl tău și pre muma ta, și să iubești pre vecinul tău ca însuți pre tine.

20Zis-a lui tânărul: toate acestea le-am păzit din tinerețele mele; ce încă îmi lipsește?

21Zis-au Iisus lui: de voești să fii desăvârșit, mergi, vindeți averile tale și le dă săracilor, și vei aveà comoară în cer, și vino, urmează mie.

22Iar tânărul auzind cuvântul, s’a dus întristat, că aveà avuții multe.

23Și Iisus au zis ucenicilor săi: amin grăesc vouă, că, cu anevoe va intrà bogatul întru împărăția cerurilor.

24Și iarăși grăesc vouă: mai lesne este a trece cămila prin urechea acului, decât bogatul a intrà întru împărăția lui Dumnezeu.

25Iar ucenicii lui auzind, s’au îngrozit foarte, zicând: dar cine poate să se mântuiască?

26Iar Iisus căutând, au zis lor: la oameni aceasta este cu neputință, iar la Dumnezeu toate sunt cu putință.

27Atunci răspunzând Petru, a zis lui: iată, noi am lăsat toate și am urmat ție; oare ce va fi nouă?

28Iar Iisus au zis lor: amin grăesc vouă, că voi cei ce ați urmat mie, întru a doua naștere, când va ședeà Fiul Omului pre scaunul slavei sale, veți ședeà și voi pre douăsprezece scaune, judecând pre cele douăsprezece seminții ale lui Israil.

29Și tot cel ce a lăsat case, sau frați, sau surori, sau tată, sau mamă, sau muiere, sau feciori, sau holde pentru numele meu, însutit va luà, și vieață veșnică va moștenì.

30Și mulți dintâiu vor fi pre urmă, și de pre urmă întâiu.

17Și ieșind el în cale, a alergat oarecine, și îngenunchind înaintea lui, îl întrebă pre el zicând: Învățătorule bune, ce voiu face ca să moștenesc vieața veșnică?

18Iar Iisus au zis lui: ce’mi zici bun? Nimeni nu este bun, fără numai unul Dumnezeu.

19Poruncile știi? Să nu curvești, să nu ucizi, să nu furi, să nu mărturisești mărturie mincinoasă, să nu răpești, cinstește pre tatăl tău și pre muma ta.

20Iar el răspunzând a zis lui: Învățătorule, toate acestea le-am păzit din tinerețele mele.

21Iar Iisus căutând spre el, l-au iubit pre dânsul, și au zis lui: încă una îți lipsește: mergi, vinde’ți câte ai și le dă săraciior, și vei aveà comoară în cer, și luând crucea, vino, urmează mie.

22Iar el întristându-se de cuvântul acesta, s’a dus mâhnit, pentrucă aveà avuții multe.

23Și căutând Iisus, au zis ucenicilor săi: cât de anevoie vor intrà întru împărăția lui Dumnezeu cei ce au avuții!

24Iar ucenicii se spăimântau de cuvintele lui. Dar Iisus iarăș răspunzând, le-au zis lor: fiilor, cât de anevoie este să intre întru împărăția lui Dumnezeu cei ce se nădăjduesc întru avuții!

25Mai lesne este a trece cămila prin urechea acului, decât bogatul a intrà întru împărăția lui Dumnezeu.

26Iar ei mai mult se îngroziau, zicând unul către altul: și cine poate să se mântuiască?

27Și căutând Iisus la dânșii, au zis: la oameni este cu neputință, dar nu la Dumnezeu; că la Dumnezeu toate sunt cu putință.

28Și a început Petru a zice lui: iată, noi am lăsat toate și am urmat ție.

29Și răspunzând Iisus au zis: amin grăiesc vouă: nimeni nu este care și-a lăsat casă, sau frați, sau surori, sau tată, sau mumă, sau muiere, sau copii, sau holde, pentru mine și pentru evanghelie,

30Și să nu ià însutite acum în vremea aceasta, case și frați și surori și tată și mumă și copii și holde cu prigoniri, și în veacul cel viitor vieață veșnică.

31Și mulți dintâiu vor fi pre urmă, și de pre urmă întâiu.

18Și l-a întrebat pre el un boier zicând: Învățătorule bune, ce voiu face să moștenesc vieața veșnică?

19Iar Iisus i-au zis lui: căci îmi zici bun? Nimeni nu este bun, fără numai unul Dumnezeu.

20Poruncile știi: să nu curvești. Să nu ucizi. Să nu furi. Să nu fii mărturie mincinoasă. Cinstește pre tatăl tău și pre muma ta.

21Iar el a zis: acestea toate le-am păzit din tinerețele mele.

22Iar Iisus auzind acestea, i-au zis lui: încă una îți lipsește: toate câte ai vinde-le și le împarți săracilor și vei aveà comoară în cer, și vino, urmează mie.

23Iar el auzind acestea, s’a întristat, că erà bogat foarte.

24Și văzându’l Iisus că s’a întristat, au zis: cât de anevoe vor intrà întru împărăția lui Dumnezeu cei ce au avuții!

25Că mai lesne este a trece cămila prin urechile acului, decât bogatul a intrà întru împărăția lui Dumnezeu.

26Iar cei ce au auzit acestea, au zis: și cine poate să se mântuiască?

27Iar el au zis: cele ce nu sunt cu putință la oameni, sunt cu putință la Dumnezeu.

28Și a zis Petru: iată, noi am lăsat toate și am urmat ție.

29Iar el au zis lor: amin grăiesc vouă, că nimeni nu este care și-a lăsat casă, sau părinți sau frați sau femeie, sau feciori pentru împărăția lui Dumnezeu,

30Care să nu ià cu mult mai mult în vremea aceasta și în veacul cel viitor vieață veșnică.