Numerii 35

1Și au grăit Domnul către Moisì la apusul lui Moav lângă Iordan de către Ierihon, zicând:

2Poruncește fiilor lui Israil, să deà Leviților din sorții moșiei sale cetăți să lăcuiască, și locurile dinaintea cetăților și împrejurul lor să le deà Leviților.

3Și cetățile vor fi lor de lăcuit, iar locurile din prejurul lor vor fi pentru dobitoacele lor, și pentru toate cele cu patru picioare ale lor.

4Și locurile din afară de cetăți, care le veți da Leviților, dela zidul cetății în afară, două mii de coți împrejur.

5Și vei măsurà afară din cetate laturea de către răsărit, două mii de coți, și laturea de către miazăzi, două mii de coți, și laturea de către mare două mii de coți, și laturea de către miazănoapte două mii de coți, și cetatea să fie în mijlocul acestora, și hotarele cetăților,

6Și cetăți veți da Leviților: șase cetăți de scăpare, să fugă acolo cel ce va omorî, și lângă acestea patruzeci și două de cetăți.

7Toate cetățile care le veți da Leviților patruzeci și opt de cetăți, acestea și locurile cele dinaintea lor.

8Și cetățile care le veți da din moșia fiilor lui Israil, dela cei ce au multe, multe; și dela cei ce au mai puține, puține, fiecare după moșia sa, care va moștenì, va da din cetăți Leviților.

9Și au grăit Domnul către Moisì, zicând:

10Vorbește fiilor lui Israil, și le spune lor: voi treceți Iordanul în pământul Hanaan.

11Și veți osebì vouă cetăți, care vor fi de scăpare vouă, ca să fugă acolo tot ucigașul cel ce a ridicat vieață fără de voie.

12Și vor fi vouă aceste cetăți scăpare de rudeniile celui omorît, și nu va murì ucigătorul până va stà înaintea adunării la judecată.

13Și cetățile care le veți da, cele șase cetăți, vor fi vouă de scăpare.

14Trei cetăți veți da dincolo de Iordan, și trei cetăți veți da în pământul Hanaan.

15Scăpare vor fi fiilor lui Israil, și celui strein, și celui nemernic care este între voi, vor fi cetățile acestea de scăpare, ca să fugă acolo tot cel ce a ridicat vieață fără de voea sa.

16Iar de-l va lovì cu armă de fier, și va muri, ucigaș este, cu moarte să se omoare ucigașul.

17Iar dacă îl va lovì de moarte pre dânsul, și va muri, ucigaș este, cu moarte să se omoare ucigașul.

18Iar de-l va lovì de moarte pre el, cu armă de lemn de a mâna, și va murì, ucigaș este, cu moarte să se omoare ucigașul.

19Cel ce este rudenie de sânge, acesta va ucide pre omorîtorul, când îl va întâmpinà pre el, acesta îl va omorî pre el.

20Iar de-l va împinge din dușmănie, și va aruncà cu cevà asupra lui din răutate, și va murì;

21Au pentru pismă l-a lovit pre el cu mâna, și va murì, cu moarte să se omoare, cel ce a lovit, ucigaș este; cu moarte să se omoare cel ce a ucis, cel ce este rudă cu cel ucis, va ucide pre omorîtorul, când îl va întâmpinà pre el.

22Iar dacă fără de veste, nu pentru vrăjmășie îl va împinge pre el, sau va aruncà cu cevà asupra lui nu din răutate,

23Au cu vre-o piatră fără de știre lovindu-l, va murì, sau va cădeà preste el, și va murì, și el nu i-a fost lui vrăjmaș, nici a cercat să-i facă rău,

24Va judecà adunarea între cel ce a lovit, și între cel ce este rudă cu cel ucis, după judecățile acestea:

25Va scoate adunarea pre cel ce a ucis dela rudenia celui ucis, și-l va așezà pre el adunarea în cetatea scăpării lui, unde a fugit, și va lăcuì acolo până când va murì preotul cel mare, cel uns cu untdelemn sfânt.

26Iar de va ieșì ucigătorul din hotarele cetății în care a fugit,

27Și-l va aflà pre el rudenia celui ucis afară din hotarele cetății, în care a fugit, și va ucide rudenia celui ucis pre ucigaș, nu este vinovat.

28În cetatea în care a fugit trebue să lăcuiască până când va murì preotul cel mare, și după ce va murì preotul cel mare, se va întoarce ucigașul în pământul moșiei sale.

29Și vor fi acestea vouă spre dreptate de judecată întru neamurile voastre, întru toate lăcașurile voastre.

30Tot cel ce a ridicat vieață, prin mărturii vei ucide pre cel ce a ucis, și un martor nu va puteà mărturisì asupra cuivà ca să moară.

31Și să nu luați răscumpărare pentru vieață dela ucigaș, cel vinovat să se omoare, cu moarte să se omoare.

32Să nu luați răscumpărare de la cel ce a fugit în cetate de scăpare, ca iarăși să poată lăcuì în pământul său până va murì preotul cel mare.

33Și să nu spurcați pământul pre care lăcuiti, că sângele acesta spurcă pământul, și nu se va curățì pământul de sângele cel vărsat preste el, fără numai cu sângele celui ce l-a vărsat.

34Și să nu spurcați pământul pre care lăcuiți, pre care și eu lăcuesc întru voi; că eu sunt Domnul, cel ce lăcuesc întru fiii lui Israil.