Judecătorii 16

1Și a mers Samson în Gaza, și a văzut acolo o femeie curvă, și a intrat la ea.

2Și s’a dat de știre Gazenilor, zicându-li-se: a venit Samson aici, și l-au încunjurat strejuindu-l toată noaptea la poarta cetății, și au tăcut toată noaptea aceea, zicând: să așteptăm până ce se va luminà ziua, și-l vom omorî pre el.

3Și a dormit Samson până la miezul nopții, și s’a sculat la miezul nopții, și a prins amândouă ușile porții cetății cu amândoi stâlpii, și ridicându-le împreună cu zăvorul, le-a pus pre umărul său și le-a dus în vârful muntelui celui de către fața Hevronului, și le-a pus acolo.

4Și a fost după aceasta a iubit pre o femeie din valea lui Sorih, și numele ei erà Dalidà.

5Și s’au suit la dânsa boierii cei de alt neam, și au zis către dânsa: înșală-l pre el, și vezi în ce stă tăria lui cea mare, și cum îl vom biruì, și-l vom legà, ca să-l umilim pre el, și noi fiecare bărbat vom da ție o mie și o sută de arginți.

6Și a zis Dalidà către Samson: spune-mi rogu-te în ce stă tăria ta cea mare, și cu ce te vei legà, ca să te smerești.

7Iar Samson i-a zis ei: de mă vor legà pre mine cu șapte vine proaspete neuscate, voiu slăbì și voiu fi ca unul dintre ceilalți oameni.

8Și i-au adus ei boierii cei de alt neam șapte vine proaspete neuscate, și l-a legat pre el cu ele.

9Și cei ascunși ai ei ședeau în cămară. Și a zis ea către el: cei de alt neam vin asupra ta Samsoane. Iar el a rupt vinele ca și cum ar rupe o ață de călți când se atinge de foc, și nu s’a cunoscut tăria lui.

10Și a zis Dalidà către Samson: vezi că m’ai înșelat, și ai grăit către mine minciuni, acum rogu-te spune-mi cu ce te vei legà?

11Iar el a zis către ea: dacă legând mă vor legà cu funii nouă, cu care nimic n’a mai fost legat, atunci voiu slăbì, și voiu fi ca și unul dintre ceilalți oameni.

12Și a luat Dalidà funii nouă, și a legat cu ele pre Samson, și a zis către el: cei de alt neam vin asupra ta Samsoane, și ascunșii ședeau în cămară, iar el a rupt funiile dela brațele sale ca o ață.

13Și a zis Dalidà către Samson: până acum m’ai înșelat, și ai grăit către mine minciuni? Spune-mi cu ce te vei legà? Iar el a zis ei: de vei împletì cele șapte șuvițe ale capului meu cu tort,

14Și le vei bate cu cuiu în părete, atunci eu voiu fi slab, ca și unul dintre ceilalți oameni. Și l-a adormit pre el Dalidà pe genunchii ei, și a fost când dormeà el, a luat Dalidà cele șapte șuvițe ale capului lui, și le-a împletit cu tort.

15Și le-a bătut cu cuie în părete, și a zis către el: Samsoane, cei de alt neam vin asupra ta. Iar el deșteptându-se din somnul său, a scos cuiele cu împletitura din părete, și tortul, și nu s’a cunoscut tăria lui.

16Și a zis către el Dalidà: cum zici că mă iubești pre mine, și inima ta nu este cu mine? Iată a treia oară m’ai înșelat, și nu mi-ai spus în ce stă tăria ta cea mare.

17Și a fost supărându-l pre el cu cuvintele ei toată noaptea, și nedându-i pace a slăbit sufletul lui până la moarte.

18Și ș’a deschis către ea toată inima sa, și i-a zis ei: briciu nu s’a atins de capul meu, că sfânt al lui Dumnezeu sunt eu din pântecele maicii mele, și de mă voiu rade, se va depărtà dela mine tăria mea, și voiu slăbì, și voiu fì ca și ceilalți oameni.

19Și văzând Dalidà, că i-a spus ei toată inima sa, a trimis și a chemat pre boierii celor de alt neam, zicând: veniți acum încă odată, că mi-a spus mie toată inima sa, și au venit la ea toate căpeteniile celor de alt neam aducând în mâinile lor argintul.

20Și l-a adormit pre el pe genunchii săi, și a chemat pre bărbier, și a ras cele șapte șuvițe de pre capul lui, și a început a slăbì, și s’a depărtat vîrtutea lui dela el.

21Și a zis Dalidà: Samsoane, cei de alt neam vin asupra ta, și s’a deșteptat din somnul său, și a zis: voiu face ca și mai înainte, și mă voiu scuturà, și el n’a cunoscut, că Domnul s’a depărtat dela dânsul.

22Și l-au prins pre el cei de alt neam, și i-au scos ochii lui, și l-au adus pre el în Gaza, și l-au legat pre el cu obezi de aramă, și râșneà în casa temniții.

23Și a început a’i crește părul capului lui după ce s’a ras.

24Și boierii celor de alt neam s’au adunat să jertfească jertfă mare lui Dagon dumnezeului lor, și să se veselească, și au zis: dat-a dumnezeu în mâinile noastre pre Samson vrăjmașul nostru.

25Și văzându-l pre el poporul, au lăudat pre dumnezeii săi, zicând: dat-a dumnezeul nostru în mâna noastră pre vrăjmașul nostru, care pustieà pământul nostru, și care a înmulțit pre răniții noștri.

26Și a fost când se veseleà inima lor, au zis: chemați pre Samson din casa temniții, și să joace înaintea noastră, și au chemat pre Samson din temniță, și-și băteau joc de el, și l-au pus între doi stâlpi.

27Și a zis Samson către sluga, care-l țineà de mână: lasă-mă să pipăiu stâlpii, preste care stă întărită casa, și să mă razem de ei, și sluga a făcut așà.

28Iar casa erà plină de bărbați și de femei, și erau acolo toți domnii celor de alt neam și pre podul casei ca la vre-o trei mii de bărbați și de femei, carii priveau, când batjocoreau pre Samson.

29Și a strigat Samson către Domnul, și a zis: Adonae, Doamne al puterilor, adu-ți aminte de mine, și mă întărește acum încă odată Dumnezeule, ca să izbândesc izbândă întru cei de alt neam pentru amândoi ochii mei.

30Și proptindu-se Samson a îmbrățișat amândoi stâlpii cei din mijloc, pre carii se rezemà casa, pre unul cu dreapta, pre altul cu stânga.

31Și a zis Sampson: sfârșească-se vieața mea împreună cu cei de alt neam, și plecându-se cu putere, a căzut casa preste domni și preste tot poporul, care erà într’însa, și au fost cei morți, pre carii i-a omorît Samson la moartea sa, mai mulți decât aceia, pre carii i-a omorît în vieața sa.

32Și au venit frații lui și toată casa tatălui său, și luându-l pre el s’au dus, și l-au îngropat între Saraa și între Estaol în mormântul lui Manoe tatăl lui, și acesta a judecat pre Israil douăzeci de ani.

33Și după Samson s’a sculat Emegar feciorul lui Enan, și a tăiat pre oamenii cei de alt neam, afară de vite, și a mântuit acesta pre Israil.