Judecătorii 18

1În zilele acelea nu erà împărat în Israil, și în zilele acelea neamul lui Dan își cercà moștenire unde să lăcuiască, că până în zilele acelea nu i-a fost căzut lui moștenire de ajuns între neamurile fiilor lui Israil.

2Și au trimis fiii lui Dan din popoarele lor cinci bărbați despre partea lor foarte tari din Saraa și din Estaol, ca să vază pământul și să-l cerce, și a zis către ei: mergeți și cercați pământul, și au mers până la muntele Efraim, până la casa lui Mihà, și s’au odihnit ei acolo în casa lui Mihà.

3Și cunoscând ei glasul tânărului Levit, s’au abătut acolo și au zis lui: cine te-a adus aici? Și ce faci tu aici? Și ce ai tu aici?

4Iar el a zis către ei: așà și așà mi-a făcut Mihà și m’a tocmit și m’a făcut să fiu lui preot.

5Și ei i-au zis lui: întreabă tu pre Dumnezeu să cunoaștem, oare îndreptează el calea noastră pre care mergem?

6Și a zis lor preotul: mergeți în pace; înaintea Domnului este calea voastră, pre care mergeți.

7Și s’au dus acei cinci oameni și au sosit în Lesa și au văzut pre poporul cel ce lăcuià într’însa șezând fără de frică, ca și Sidonenii, odihnind fără de grije, cu niminea având cuvânt de pricire pre pământ, moșteni a mari bogății și departe de la Sidon și n’aveau nici o legătură cu Siriea.

8Și au venit acei cinci oameni la frații lor în Saraa și în Estaol, și au zis fraților săi: ce ședeți voi?

9Și le-au zis: sculați-vă și să mergem asupra lor, că am văzut pământul și iată este bun foarte și voi să fiți în liniște, să nu vă leneviți a merge să intrați, ca să moșteniți pământul.

10Și vă veți duce și veți sosì la popor negătit și pământul este larg, că l-au dat Dumnezeu în mâna voastră, loc unde nu este lipsă de toate lucrurile, câte sunt pre pământ.

11Și au purces din poporul lui Dan din Saraa și din Estaol, șase sute de bărbați încinși cu unelte de răsboiu.

12Și s’au suit și au tăbărît în Kariatiarim în Iuda, pentru aceea s’a chemat numele locului aceluia: tabăra lui Dan, până în ziua aceasta, iată dinapoia lui Kariatiarim.

13Și de acolo au trecut până la muntele Efraim și au venit până la casa lui Mihà.

14Și au răspuns cei cinci oameni, carii au fost mers să vază pământul Lesii, și au zis către frații săi: știți că în casele acestea sunt Efod și Terafin și chip cioplit și vărsat, deci acum să știți ce să faceți.

15Și s’au abătut acolo și au intrat în casa tânărului Levit, în casa lui Mihà, și s’au închinat lui cu pace.

16Și cei șase sute de bărbați din fiii lui Dan, încinși cu uneltele lor cele de răsboiu, stau la ușile porții.

17Și s’au suit cei cinci oameni, carii mersese să iscodească pământul, și intrând acolo au luat chipul cel cioplit și Efodul și Terafinul și chipul cel vărsat; iar preotul sta la ușa porții cu cei șase sute de bărbați încinși cu unelte de răsboiu.

18Și aceștia au intrat în casa lui Mihà, și au luat chipul cel cioplit și Efodul și Terafinul și chipul cel vărsat, iar preotul a zis către ei: ce faceți voi?

19Iar ei au zis lui: taci, pune-ți mâna ta pe gură și vino cu noi, și vei fi nouă tată și preot; au doar mai bine vei fi preot casei unui om, decât să fii tu preot unui neam și unei case în Israil?

20Și s’a veselit inima preotului, și a luat Efodul și Terafinul și chipul cel cioplit și vărsat, și a intrat în mijlocul poporului.

21Și s’a întors, și s’a dus, și ș’a pus lucrurile și avutul său cel de preț înaintea lor.

22Și după ce s’au depărtat ei de casa lui Mihà; iată Mihà și oamenii, carii lăcuiau în casele cele vecine casei lui Mihà, au strigat, și i-au ajuns pre fiii lui Dan.

23Și au strigat către fiii lui Dan; iar fiii lui Dan întorcându-și fețele lor, au zis către Mihà: ce este ție, că ai strigat?

24Și a zis Mihà: că chipul meu cel cioplit, care mi-am fost făcut mie, ați luat, și pe preot, și v’ați dus, și ziceți către mine, pentruce strigi?

25Iar fiii lui Dan au zis către el: să nu-ți auzim glasul tău, ca nu cumvà să vă iasă înainte oameni cu suflet amărît, și să pierzi vieața ta și vieața casii tale.

26Și s’au dus fiii lui Dan pre calea sa, și văzând Mihà, că sunt mai tari decât sine, s’a întors în casa sa.

27Și fiii lui Dan după ce au luat cele ce a făcut Mihà, și pre preotul lui, au venit asupra Lesii preste poporul, care petreceà fără de frică și fără de grije, și i-au ucis pre ei cu ascuțitul sabiei, și cetatea o au ars cu foc.

28Și n’a fost cine să-i mântuiască, că de Sidon erà departe, și cu nici un om n’aveau ei aface, și aceasta erà în valea casei lui Roav, și au zidit cetatea și au lăcuit într’însa.

29Și a chemat numele cetății: Dan, pre numele lui Dan tatăl lor, care s’a născut lui Israil; iar numele cetății mai înainte erà Lesa.

30Și ș’au ridicat loruș fiii lui Dan, chipul cel cioplit, și Ioanatan fiul lui Ghirson fiul lui Manasì, el și feciorii lui erau preoți neamului lui Dan până la ziua mutării din pământul acela.

31Și le-au rămas lor chipul cel cioplit, care l-a fost făcut Mihà, în toate zilele în care erà casa lui Dumnezeu în Silom.