Judecătorii 1

1Și a fost după moartea lui Isus au întrebat fiii lui Israil pre Domnul, zicând: cine se va suì cu noi asupra Hananeilor, și va fi povățuitor oștirii, ca să deà răsboiu împrotiva lor?

2Și au zis Domnul: Iuda se va suì, iată am dat pământul în mâna lui.

3Și a zis Iuda către Simeon fratele său: sue-te cu mine în moșia mea, și vom da răsboiu asupra Hananeilor și voiu merge și eu cu tine în moșia ta, și a mers cu el Simeon.

4Și s’a suit Iuda, și au dat Domnul pre Hananeu și pre Ferezeu în mâinile lor, și au bătut dintre ei în Vezec zece mii de bărbați.

5Și au aflat pre Adonivezec în Vezec, și au dat răsboiu asupra lui, și au bătut pre Hananeu și pre Ferezeu.

6Și a fugit Adonivezec, și au alergat după el și l-au prins și i-au tăiat degetele mâinilor lui și degetele picioarelor lui.

7Și a zis Adonivezec: șaptezeci de Împărați cu vârfurile mâinilor lor și cu vârfurile picioarelor lor tăete adunau sfărâmiturile supt masa mea, deci precum am făcut eu, așà mi-au răsplătit mie Dumnezeu, și l-au adus pre el în Ierusalim și a murit acolo.

8Că făcuse fiii lui Iuda răsboiu asupra Ierusalimului, și l-au luat și l-au bătut cu ascuțitul sabiei, și cetatea o au ars cu foc.

9Și după aceasta s’au pogorît fiii lui Iuda să facă răsboiu asupra Hananeului, care lăcuià muntele și partea de către răsărit și cea de către câmpie.

10Și a mers Iuda asupra Hananeului, care lăcuià în Hevron și a ieșit Hevron împrotivă; iar numele Hevronului mai înainte erà Cariotar Vocsefer, și au bătut pre Sesi și pre Ahiman și pre Tolmì rămășițele lui Enac.

11Și s’au suit de acolo asupra celor ce lăcuiau în Davir; iar numele Davirului mai întâiu erà Kariat-sefer, cetatea cărturarilor.

12Că a fost zis Halev: cine va bate cetatea cărturarilor și o va luà, voiu da lui femeie pre Asha fata mea.

13Și o a luat Gotoniil feciorul cel mai tânăr al lui Kenez fratele lui Halev, și Halev i-a dat lui femeie pre Asha fata sa.

14Și a fost când mergeà ea, o a îndemnat Gotoniil să ceară dela tatăl său țarină, și cârtea ea șezând pre asin și strigă de pre asin: în pământul răsăritului m’ai dat pre mine, și a zis Halev: ce-ți este ție?

15Iar Asha a zis lui: dă-mi dar binecuvântare, că în pământul răsăritului m’ai dat pre mine, și mă rog să-mi dai mie și izvoarele apelor, și i-a dat ei Halev după inima ei izvoarele apelor cele de sus și cele de jos.

16Și fiii lui Iotor Kineul socrul lui Moisì s’au suit din cetatea Finichilor cu fiii lui Iuda, la pustia cea despre răsăritul lui Iuda, care este spre miazăzi de Arad, și au mers și au lăcuit cu poporul.

17Și a mers Iuda cu Simeon fratele său, și au bătut pre Hananeul cel ce lăcuià în Sefet, și au hotărît-o pre ea pierzării și o au pierdut pre ea, și au chemat numele cetății: pierdere.

18Și a moștenit Iuda Gaza cu hotarele ei, Ascalonul cu hotarele lui și Azotul cu împrejurimile lui.

19Și erà Domnul cu Iuda, și a moștenit muntele, că n’a putut să piarză pre cei ce lăcuiau valea, că Rihav osebià între ei, și care ferecate erau la ei.

20Și a dat lui Halev Hevronul, precum a zis Moisì, și a moștenit de acolo trei cetăți ale fiilor lui Enac, și a omorît acolo pre cei trei feciori ai lui Enac.

21Și pre Ievuseul, care lăcuià în Ierusalim, nu l-au scos fiii lui Veniamin, și a lăcuit Ievuseul împreună cu fiii lui Veniamin în Ierusalim până în ziua aceasta.

22Și s’au suit și fiii lui Iosif în Vetil și Domnul au fost cu ei.

23Și au încunjurat și au surpat Vetilul, iar numele cetății mai înainte erà Luza.

24Și strejile văzând pre un om ieșind din cetate, l-au prins și au zis către el: arată-ne nouă pre unde să intrăm în cetate și vom face cu tine milă.

25Și le-a arătat lor pe unde să intre în cetate, și au bătut cetatea cu ascuțitul sabiei; iar pre omul acela și pre rudeniile lui i-au slobozit.

26Și a mers omul acela în pământul Hetin și a zidit acolo cetate, și a chemat numele ei Luza, acesta este numele ei până în ziua aceasta.

27Și Manasì n’a pierdut Vetsanul, care este cetatea Schitilor, nici pre fetele ei, nici cele de prin prejurul ei, nici pre Ectanacu, nici pre fetele ei.

28Nici pre cei ce lăcuesc în Dora, nici pre fetele ei, nici pre cei ce lăcuesc în Valaca, nici cele de prin prejurul ei, nici pre fetele ei.

29Nici pre cei ce lăcuesc în Maghedon, nici cele de prin prejurul ei, nici pre fetele ei, nici pre cei ce lăcuiau în Evlaama, nici cele de prin prejurul ei, nici pre fetele ei, și a început Hananeul a lăcui în pământul acesta.

30Și a fost după ce s’a întărit Israil și a supus pre Hananeu la bir, nu l-a pierdut pre el de tot.

31Nici Efraim n’a pierdut pre Hananeul, care lăcuià în Gazer, și a lăcuit Hananeul în mijlocul lui în Gazer, și a fost birnicul lui.

32Nici Zavulon n’a pierdut pre cei ce lăcuiau în Kedron, nici pre cei ce lăcuiau în Naalol, și a lăcuit Hananeul în mijlocul lui, și a fost birnicul lui.

33Nici Asir n’a pierdut pre cei ce lăcuiau în Acho, și s’au făcut lui birnici, nici pre cei ce lăcuiau în Dor, nici pre cei ce lăcuiau în Sidon, nici pre cei ce lăcuiau în Dalaf, nici pre cei din Ashaziv și din Elva și din Afec și din Roov.

34Și a lăcuit Asir în mijlocul Hananeului, care lăcuià pre pământul acela, că n’a putut să-i piarză pre ei.

35Și nici Neftalì n’a pierdut pre cei ce lăcuiau în Vetsamis și pre cei ce lăcuiau în Vetanah, și a lăcuit Neftalì în mijlocul Hananeului, care lăcuià în pământul acela; iar cei ce lăcuiau în Vetsamos și în Vetenet, s’au făcut lui birnici.

36Și a necăjit Amoreul pre fiii lui Dan în munte, că nu i-au lăsat pre ei să pogoare la vale.

37Și a început Amoreul a lăcuì în muntele Mirsinon, unde sunt urși și vulpi, în Mirsinon și în Talavin, și s’a îngreoiat mâna casii lui Iosif asupra Amoreului, și s’a făcut lui birnic.

38Și hotarul Amoreului a fost cum te sui spre Acrivin, dela piatră și în sus.