1 Împărați 20

1Și a fugit David din Navatul cel din Rama, și a venit înaintea lui Ionatan, și a zis: ce am făcut? Și care este strâmbătatea mea? Și ce am greșit înaintea tatălui tău, de caută sufletul meu.

2Și i-a zis Ionatan lui: nicidecum nu vei murì tu, că nu va face tatăl meu nici un lucru mare sau mic, care să nu-l descopere urechii mele, și pentruce să ascunză tatăl meu de către mine cuvântul acesta? Nu este aceasta.

3Și răspunzând David lui Ionatan a zis: bine știe tatăl tău, că am aflat har înaintea ta, pentru aceea a zis: să nu știe aceasta Ionatan, ca nu cumvà să nu vreà; ci viu este Domnul și viu este sufletul tău, că precum am zis, n’a rămas fără numai un pas între mine și moarte.

4Și a zis Ionatan către David: ce poftește sufletul tău, și ce să-ți fac?

5Și a zis David către Ionatan: iată mâine este lună nouă, și eu negreșit nu voiu ședeà cu împăratul la masă, ci tu să mă lași ca să mă ascunz în câmp până în deseară.

6Și de va întrebà tatăl tău, și mă va căutà, să zici: cerându-se s’a cerut dela mine David să meargă până la Vitleem cetatea sa, că jertfa de peste an este acolo la tot neamul său.

7Și de va zice: bine, pace va fi robului tău; iar de-ți va răspunde aspru, să știi că s’a plinit răul la el.

8Și fă milă cu robul tău, că pre mine robul tău m’ai adus să fac legătura Domnului împreună cu tine, și de este nedreptate în robul tău, omoară-mă tu, pentruce să mă bagi așà la tatăl tău?

9Și a zis Ionatan: nicidecum nu va fi ție aceasta, că de voiu ștì că s’a plinit răul la tatăl meu, ca să vie preste tine și preste cetățile tale, voiu spune ție.

10Și a zis David către Ionatan: cine va spune mie, de va răspunde aspru tatăl tău?

11Și a zis Ionatan către David: mergi și așteaptă în țarină, și au mers amândoi în țarină.

12Și a zis Ionatan către David: Domnul Dumnezeul lui Israil știe, că voiu întrebà pre tatăl meu cum va fi vreme, de trei ori, și de va fi bine pentru David, voiu trimite la tine în țarină.

13Așà să facă Dumnezeu lui Ionatan, și așà să-i adaoge, că de va voì tatăl meu să aducă asupra ta rele, voiu descoperì urechii tale și te voiu slobozì, și vei merge în pace, și să fie Domnul cu tine, precum au fost cu tatăl meu.

14Și de voiu mai trăì eu, să faci milă cu mine;

15Iar de voiu murì cu moarte, să nu ridici mila ta dela casa mea până în veac; și când va ridicà Domnul pre vrăjmașii lui David, pre fiecare de pre fața pământului, să se afle numele lui Ionatan la casa lui David, și să caute Domnul pre vrăjmașii lui David.

16Și a adaos încă Ionatan a se jurà lui David, pentrucă-l iubea pre el, căci iubeà sufletul celui ce-l iubeà pre el.

17Și a zis Ionatan: mâine este lună nouă, și va întrebà de tine, că va fi scaunul tău gol.

18Și vei stà ascuns trei zile, și vei luà seama să vii la locul unde te-ai ascuns în ziua cea de lucru, și vei ședeà lângă piatra Esel.

19Și eu trei săgeți voiu repezì, dând la semn.

20Și iată voiu trimite sluga, zicând: mergi de-mi află săgeata.

21De voiu zice slugii: dincoace de tine este săgeata, dincoace ia-o pre ea, tu vino, că pace este ție și rău nu este ție, viu este Domnul.

22Iar de voiu zice slugii: dincolo de tine este săgeata mai înainte, să te duci, că te-au slobozit pre tine Domnul.

23Și de cuvântul, care l-am grăit eu și tu, iată Domnul este martor între mine și între tine până în veac.

24Și s’a ascuns David în țarină, și a venit luna, și a venit și împăratul la masă să mănânce.

25Și a șezut după obiceiu pre scaunul său, și s’a sculat Ionatan, și a șezut Avenir de laturea lui Saul, și locul lui David s’a văzut gol.

26Și nimic n’a grăit Saul în ziua aceea, că gândeà, că doar s’a întâmplat de nu este curat, și nu s’a curățit;

27Iar în ziua a doua a lunei iarăși s’a văzut gol locul lui David, și a zis Saul către Ionatan fiul său: pentruce n’a venit feciorul lui Iesse nici ieri, nici astăzi la masă?

28Și a răspuns Ionatan lui Saul, zicând: s’a cerut dela mine David să meargă până la Vitleem cetatea sa.

29Și a zis lasă-mă, că jertfește neamul meu în cetatea aceea, și mi-au poruncit mie frații mei, și acum de am aflat har în ochii tăi, lasă-mă să mă duc, și să văz pre frații mei, pentru aceea n’a venit la masa împăratului.

30Și s’a mâniat Saul cu mânie pre Ionatan foarte, și i-a zis lui: fecior de fată desfrânată, au nu știu eu, că soț ești tu fiului lui Iesse spre rușinarea ta și spre rușinarea maicii tale cei desmățate?

31Că în toate zilele câte va trăì pre pământ feciorul lui Iesse, nu se va întemeià împărățiea ta; acum dar trimite, și prinde pre tânărul acela, că el trebue să moară.

32Și răspunzând Ionatan lui Saul tatălui său, a zis: pentruce să moară? Ce a făcut?

33Și a ridicat Saul sulița asupra lui Ionatan să-l omoare, și a cunoscut Ionatan că s’a plinit răul acesta dela tatăl său să omoare pre David.

34Și a sărit Ionatan dela masă aprins de mânie, și n’a mâncat pâine în ziua a doua a lunei, că s’a întristat pentru David, căci a hotărît tatăl său să-l omoare.

35Și după ce s’a făcut dimineață, a ieșit Ionatan în țarină, precum s’a făgăduit cu jurământ lui David, și un slujitor cu dânsul.

36Și a zis slugii: aleargă, află-mi săgețile, care le sloboz eu, și a alergat sluga, iar el a tras săgeata, și o a adus pre ea.

37Și s’a dus sluga până la locul unde a slobozit Ionatan săgeata, și a strigat Ionatan după slugă, și a zis: mai încolo de tine înainte este săgeata.

38Și a strigat Ionatan după slugă zicând: aleargă curând, și să nu stai, și a cules sluga lui Ionatan săgețile, și le-a adus la domnul său.

39Și sluga n’a știut nimic, fără numai Ionatan și David au știut cuvântul acesta.

40Și Ionatan a dat armele sale slugii, și a zis slugii sale: mergi, intră în cetate.

41Și după ce s’a dus sluga, s’a sculat și David dela piatra Esel, și a căzut cu fața sa la pământ, și s’a închinat lui de trei ori, și s’a sărutat unul cu altul, și au plâns amândoi unul pentru altul, iar David a plâns mai mult.

42Și a zis Ionatan lui David: mergi în pace, și precum ne-am jurat amândoi în numele Domnului, zicând: Domnul să fie martor între mine și între tine, și între sămânța mea și între sămânța ta până în veac; și s’a sculat David, și s’a dus, iar Ionatan a intrat în cetate.