Saducheii și învierea

23Într’aceea zi au venit la dânsul Saducheii, cari zic, că nu este înviere, și l-au întrebat pre el, zicând:

24Învățătorule, Moisì a zis: de va murì cinevà neavând feciori, să ià fratele lui pre muierea lui și să ridice sămânța fratelui său.

25Deci erau la noi șapte frați, și cel dintâiu însurându-se a murit, și neavând sămânță, a lăsat pre muierea sa fratelui său.

26Așijderea și al doilea și al treilea, până la al șaptelea.

27Iar mai pre urmă de toți a murit și muierea.

28Deci la înviere, a căruia dintr’acei șapte va fi muiere? Că toți o au avut pre ea.

29Iar Iisus răspunzând, au zis lor: vă rătăciți, neștiind Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu;

30Că la înviere nici se însoară nici se mărită, ci ca îngerii lui Dumnezeu în cer sunt.

31Iar pentru învierea morților, au n’ați cetit ceea ce s’a zis vouă dela Dumnezeu, grăind:

32Eu sunt Dumnezeul lui Avraam și Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov? Nu este Dumnezeu, Dumnezeu al morților, ci al viilor.

33Și auzind noroadele, se mirau de învățătura lui.

18Și au venit la dânsul Saducheii, cari zic că nu este înviere, și l-au întrebat pre el, zicând:

19Învățătorule, Moisì a scris nouă, că de va murì fratele cuivà, și’i va rămâneà muierea, și feciori nu va lăsà, să ià fratele lui pre muierea lui și să ridice sămânța fratelui său.

20Deci șapte frați au fost, și cel dintâiu a luat muiere, și murind n’a lăsat sămânță;

21Și al doilea o a luat pre dânsa, dar a murit, și nici acela n’a lăsat sămânță, și al treilea așijderea.

22Și o au luat pre dânsa toți șapte și n’au lăsat sămânță, iar mai pre urmă de toți, a murit și muierea.

23Deci la înviere, când vor învià, a căruia dintr’înșii va fi muiere, că toți șapte o au avut pre ea muiere?

24Și răspunzând Iisus, au zis lor: au nu pentru aceasta vă rătăciți, neștiind scripturile nici puterea lui Dumnezeu?

25Căci după ce vor învià din morți, nici se vor însurà, nici se vor mărità, ci vor fi ca îngerii în ceruri.

26Iar pentru morți, că se vor sculà, au n’ați cetit în cartea lui Moisì, la rug, cum i-au grăit Dumnezeu lui, zicând: eu sunt Dumnezeul lui Avraam și Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov.

27Nu este Dumnezeu al morților, ci Dumnezeu al viilor, deci voi mult vă rătăciți.

27Iar apropiindu-se unii din Saduchei, carii grăesc împrotivă că nu este înviere, l-au întrebat pre el zicând:

28Învățătorule, Moisì a scris nouă: de va murì fratele cuivà, având muiere, și acesta va murì fără feciori, ca să ià fratele lui pre muierea aceea, și să ridice sămânță fratelui său.

29Deci șapte frați au fost, și cel dintâi luând muiere, a murit fără de feciori.

30Și a luat al doilea pre muierea aceea, și acela a murit fără de feciori.

31Și al treilea o a luat pre ea; și așijderea câte șapte, și n’au lăsat feciori, și au murit.

32Iar mai apoi de toți, a murit și muierea.

33Deci la înviere, al căruia dintr’înșii va fi muiere? Căci câte șapte o au avut pre ea muiere.

34Și răspunzând Iisus, au zis lor: fiii veacului acestuia se însoară și se mărită,

35Iar cei ce se învrednicesc a dobândì acel veac și învierea din morți, nici se însoară, nici se mărită;

36Că nici să moară nu mai pot; ci asemenea cu îngerii sunt, și fii lui Dumnezeu sunt, fiind fii ai învierei.

37Iar cum că se vor sculà morții, și Moisì a arătat la Rug, precum zice: Domnul Dumnezeul lui Avraam, și Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov.

38Iar Dumnezeu nu este al morților, ci al viilor; că toți lui viiază.

39Și răspunzând oarecarii din Cărturari, au zis: Învățătorule, bine ai zis.

40Și nu mai îndrăsniau deacia să’l mai întrebe pre el nimic.