Sanherib amenință Ierusalimul

18:13Și în anul patrusprezece al împăratului Ezechia, s’a suit Senaherim împăratul Asirienilor asupra cetăților celor tari ale Iudei, și le-a luat.

18:14Și a trimis Ezechia împăratul Iudei soli la împăratul Asirienilor în Lahis, zicând: greșit-am, întoarce-te deasupra mea, ori ce vei pune preste mine, voiu purtà; și a pus împăratul Asirienilor preste Ezechia împăratul Iudei trei sute de talanți de argint și treizeci de talanți de aur.

18:15Și a dat Ezechia tot argintul, care s’a aflat în casa Domnului și în vistieriile casei împăratului.

18:16În vremea aceea a despoiat Ezechia împăratul Iudei porțile bisericii Domnului și rezemătorile, care le-a aurit Ezechia împăratul Iudei, și le-a dat împăratului Asirienilor.

18:17Și a trimis împăratul Asirienilor pre Tartan și pre Rafis și pre Rapsachis din Lahis la împăratul Ezechia cu putere grea foarte asupra Ierusalimului, și s’au suit aceia și au venit la Ierusalim, și au stătut lângă drumul apei scăldătoarei cei din sus, care este în calea țarinei nălbitorului.

18:18Și au strigat către Ezechia, și a ieșit la ei Eliachim feciorul lui Helchie dregătorul casei, și Somna logofătul și Ioas feciorul lui Safat scriitorul.

18:19Și a zis către ei Rapsachis: spuneți lui Ezechia: acestea zice împăratul cel mare, împăratul Asirienilor.

18:20Ce este nădejdea aceasta, care nădăjduești? Doar ai grăit cuvintele buzelor sfat și putere a face răsboiu, acum dar în cine nădăjduind, ai ridicat răsboiu asupra mea?

18:21Acum iată te nădăjduești în toiagul cel de trestie frântă în Eghipet? Pre care de se va rezemà omul, va intrà în mâna lui și o va găurì, așà este Faraon împăratul Eghipetului tuturor celor ce nădăjduesc într’însul.

18:22Iar de veți zice către mine: întru Domnul Dumnezeul nostru nădăjduim, au nu însuș Ezechia acesta a stricat înălțimile lui și jertfelnicile lui? Și a zis Iudei și Ierusalimului: înaintea jertfelnicului acestuia vă închinați în Ierusalim?

18:23Și acum dați răsboiu cu domnul meu împăratul Asirienilor, și-ți voiu da ție două mii de cai, de vei puteà să-ți dai tu ție călăreți pentru ei.

18:24Și cum vei căutà tu la un povățuitor de loc din slujitorii cei mai mici ai domnului meu? Ci ai nădăjduit în Eghipet pentru care și pentru călăreți?

18:25Și acum au fără de Domnul ne-am suit noi asupra locului acestuia ca să-l stricăm? Domnul au zis către mine: mergi asupra pământului acestuia, și-l strică.

18:26Și a zis Eliachim feciorul lui Helchie și Somna și Ioas, către Rapsachis: grăește către slugile tale sirienește, că înțelegem noi, și nu grăì către noi evreește, că te aude poporul cel de pre zid.

18:27Și a zis către ei Rapsachis: au doar la domnul tău și la tine m’a trimis domnul meu să grăesc cuvintele acestea? Și nu la oamenii cei ce șed pre zid, ca să-și mănânce balega și să-și beà udul său împreună cu voi?

18:28Și a stătut Rapsachis și a strigat cu glas mare evreește, și a zis: ascultați cuvintele împăratului celui mare, ale împăratului Asirienilor, acestea zice împăratul:

18:29Nu vă semețească pre voi Ezechia, că nu va puteà să vă scoață pre voi din mâna mea.

18:30Și nu vă facă Ezechia pre voi să nădăjduiți spre Domnul, zicând: scoțând, ne va scoate pre noi Domnul, și nu se va dà cetatea aceasta în mâna împăratului Asirienilor.

18:31N’ascultați pre Ezechia, că acestea zice împăratul Asirienilor: faceți cu mine cuvântare bună, și ieșiți la mine, și va beà omul vinul său, și smochinele sale va mâncà, și va beà apă din fântâna sa.

18:32Până când voiu venì și voiu mutà pre voi la pământ, ca pământul vostru, pământul grâului și al vinului și al pâinii și al viilor, pământul maslinilor de untdelemn și al mierei, și veți trăì și nu veți murì; și n’ascultați pre Ezechia, că vă înșală pre voi, zicând: Domnul ne va mântuì pre noi.

18:33Au mântuit-au vre o dată dumnezeii neamurilor fiecare țara sa din mâna împăratului Asirienilor?

18:34Unde este Dumnezeul lui Emat și al lui Arfad? Unde este Dumnezeul lui Sipfaroaim, Anna și Ava? Au doar au scos pre Samaria din mâna mea?

18:35Cine este între toți dumnezeii pământurilor, carii să fi scos pământurile lor din mâna mea? Cum va scoate Domnul Ierusalimul din mâna mea?

18:36Iar poporul a tăcut și nu i-a răspuns lui cuvânt, că erà porunca împăratului, zicând: să nu-i răspundeți lui.

18:37Și a intrat Eliachim feciorul lui Helchie dregătorul casei și Somna logofătul și Ioas feciorul lui Safat scriitorul la Ezechia cu hainele rupte, și spuseră lui cuvintele lui Rapsachis.

19:1Și a fost dacă a auzit împăratul Ezechia, ș’a rupt hainele sale, și s’a îmbrăcat cu sac și a intrat în casa Domnului.

19:2Și a trimis pre Eliachim dregătorul casei și pre Somna logofătul și pre bătrânii preoților îmbrăcați cu saci la Isaia prorocul fiul lui Amos.

19:3Și a zis către el: acestea zice Ezechia: ziua necazului și a certării și a mâniei este ziua aceasta, că a venit vremea să se nască fii, și ceea ce naște n’are putere.

19:4Doar va auzì Domnul Dumnezeul tău toate cuvintele lui Rapsachis, pre care l-a trimis împăratul Asirienilor domnul lui, să ocărască pre Dumnezeul cel viu și să-l hulească cu cuvintele, care le-au auzit Domnul Dumnezeul tău, fă rugăciune pentru rămășița ce mai este.

19:5Și au venit slugile împăratului Ezechia la Isaia.

19:6Și le-a zis lor Isaia: acestea să spuneți domnului vostru: acestea zice Domnul, să nu te sperii de cuvintele, care le-ai auzit, cu care m’au hulit pre mine slugile împăratului Asirienilor.

19:7Iată eu dau întru dânsul duh, și va auzì veste, și se va întoarce în pământul său, și-l voiu surpà cu sabie în pământul său.

19:8Și s’a înapoiat Rapsachis, și a aflat pre împăratul Asirienilor dând răsboiu asupra Lovnei, că a auzit cum că s’a dus din Lahis.

19:9Și a auzit de Tarac împăratul Etiopenilor, zicând: iată a ieșit să dea răsboiu cu tine, și s’a întors și a trimis soli la Ezechia zicând:

19:10Așà să spuneți lui Ezechia împăratul Iudei: să nu te semețească Dumnezeul tău, întru care tu nădăjduești, zicând: nu se va dà Ierusalimul în mâinile împăratului Asirienilor.

19:11Iată tu ai auzit toate câte au făcut împărații Asirienilor tuturor țărilor, cum le-au bătut, și tu vei scăpà?

19:12Sau isbăvitu-i-au pre ei dumnezeii neamurilor, pre care le-au pierdut părinții mei, pre Gozan și pre Haran și pre Rafis și pre fiii lui Eden cei din Talasar?

19:13Unde este împăratul Ematului și împăratul Arfadului și unde este împăratul cetății Sipfaroaim, Annà și Avà?

19:14Și a luat Ezechia cărțile din mâna solilor, și le-a cetit și s’a suit în casa Domnului, și le-a deschis Ezechia înaintea Domnului.

19:15Și s’a rugat Ezechia către Domnul, și a zis: Doamne Dumnezeul lui Israil, cel ce șezi pre Heruvimi, tu ești Dumnezeu singur în toate împărățiile pământului, tu ai făcut cerul și pământul.

19:16Pleacă Doamne urechea ta, și mă ascultă, deschide Doamne ochii tăi și vezi, și auzi cuvintele lui Senahirim, care a trimis să ocărască pre Dumnezeul cel viu.

19:17Că cu adevărat Doamne împărățiea Asirienilor au pustiit neamurile și tot pământul lor.

19:18Și pre dumnezeii lor i-au băgat în loc, că n’au fost dumnezei, ci lucruri de mâini omenești, lemne și pietre, pentru aceea i-au pierdut pre ei.

19:19Și acum Doamne Dumnezeul nostru, mântuește-ne pre noi din mâna lui, ca să cunoască toate împărățiile pământului, că tu singur ești Domnul Dumnezeu.

19:20Și a trimis Isaia fiul lui Amos la Ezechia, zicând: acestea zice Domnul Dumnezeul puterilor, Dumnezeul lui Israil: auzit-am cele ce te-ai rugat către mine pentru Senahirim împăratul Asirienilor.

19:21Acesta este cuvântul, care au grăit Domnul pentru dânsul: te defaimă și te batjocorește fecioara fata Sionului, asupra ta capul său clătește fata Ierusalimului.

19:22Pre cine ai ocărît și pre cine ai hulit? Și asupra cui ai înălțat glasul și ai ridicat spre înălțime ochii tăi, asupra sfântului lui Israil.

19:23Prin mâna solilor tăi ai defăimat pre Domnul, și ai zis: cu mulțimea carelor mele eu mă voiu suì întru înălțimea munților în partea Livanului, și am tăiat chedrii cei mari și chiparoșii lui cei aleși, și am intrat până la mijlocul dumbrăvii Carmilului.

19:24Eu sap și beau ape streine, și am pustiit cu urma piciorului meu toate rîurile îngrădite.

19:25Au n’ai auzit că aceasta de departe o am făcut, din zilele cele din început o am zidit și o am adus pre ea, și am venit la partea săvârșirii lui, dumbrava Carmilului o am păzit, și au fost ridicările nemerniciei răsboinici cetăți tari.

19:26Și cei ce lăcuesc într’însele au slăbit cu mâna, spăimântatu-s’au, și s’au rușinat și s’au făcut ca iarba țarinei și ca iarba ce crește pre coperișul casei, călcare înaintea celui ce stă.

19:27Și șederea ta și intrarea ta și ieșirea ta am cunoscut, și mâniea ta, că te-ai mânieat asupra mea.

19:28Și trufiea ta s’a suit în urechile mele, și voiu pune belciugul meu în nările tale și zăbale în buzele tale, și te voiu abate în calea pre care ai venit.

19:29Și aceasta va fi ție semn: vei mâncà într’acest an cele strânse, și în anul al doilea cele ce răsar, și în anul al treilea sămânță; și secerați și răsădiți vii, și mâncați roada lor.

19:30Și va adaoge ce va rămâneà din casa Iudei, va slobozì rădăcini în jos, și va face roadă sus.

19:31Că din Ierusalim va ieșì rămășiță și mântuire din muntele Sionului, râvna Domnului puterilor va face aceasta.

19:32Pentru aceasta așà zice Domnul către împăratul Asirienilor: nu va intrà în cetatea aceasta, zice Domnul, și nu va aruncà într’însa săgeată, nici va pune asupra ei pavăză, nici va vărsà asupra ei movilă.

19:33Pre calea pre care a venit, pre aceea se va întoarce, și în cetatea aceasta nu va intrà, zice Domnul.

19:34Și voiu apărà cetatea aceasta ca să o mântuesc pre dânsa pentru mine și pentru David robul meu.

19:35Și a fost în noaptea aceea a ieșit îngerul Domnului, și a ucis în tabăra Asirienilor o sută optzeci și cinci de mii, și s’a sculat dimineața, și iată toți erau trupuri moarte.

19:36Și s’a ridicat și s’a dus, și s’a întors Senahirim împăratul Asirienilor, și a lăcuit în Ninevi.

19:37Și a fost când se închinà el în casa lui Meserah dumnezeul său, Adrameleh și Sarasar fiii lui, l-au ucis cu sabie, și ei au scăpat în pământul Ararat, și a împărățit Asordan fiul lui în locul lui.

1Și după cuvintele acestea, și adevărul lor, s’a sculat Senaherim împăratul Asirienilor, și a venit asupra Iudei, și a tăbărît asupra cetăților celor cu ziduri, și a zis ca să le ià.

2Și văzând Ezechia că a venit Senaherim, și hotărîrea lui, ca să deà răsboiu asupra Ierusalimului,

3S’a sfătuit cu bătrânii săi și cu vitejii să astupe apele izvoarelor, care erau afară de cetate, și l-au ajutat pre el.

4Și a adunat popor mult, și a astupat apele izvoarelor și rîul care curge prin cetate zicând: să nu vie împăralul lui Asur, și să afle apă multă, și să biruiască.

5Și s’a întărit Ezechia, și a zidit tot zidul cel surpat și turnuri, și afară înainte alt zid, și a întărit turnul cetății lui David, și a gătit arme multe.

6Și a pus pre mai marii răsboiului preste popor, și s’au strâns la dânsul în ulița porții văii, și le-a grăit lor zicând:

7Întăriți-vă și vă îmbărbătați, și nu vă temeți, nici vă speriați de fața împăratului lui Asur, și de fața tuturor neamurilor celor ce sunt cu el, că mai mulți sunt cu noi decât cu el.

8Cu el sunt brațe trupești, iar cu noi Domnul Dumnezeul nostru, ca să ne mântuiască și să bată răsboiul nostru; și s’a întărit poporul cu cuvintele acestea ale lui Ezechia împăratul Iudei.

9Și după aceasta a trimes Senaherim împăratul Asirienilor pre slugile sale asupra Ierusalimului, și el erà la Lahis, și toată oștirea lui cu el, și a trimes la Ezechia împăratul Iudei și la tot Iuda cel din Ierusalim zicând:

10Așà grăește Senaherim împăratul Asirienilor: spre cine nădăjduiți voi de ședeți în cetate în Ierusalim?

11Au nu Ezechia vă înșală pre voi ca să vă deà pre voi la moarte, la foamete și la sete, zicând: Domnul Dumnezeul nostru ne va mântuì pre noi din mâna împăratului lui Asur?

12Au nu acesta este Ezechia, care a stricat jertfelnicile lui, și cele înalte ale lui, și a zis Iudeilor și celor ce lăcuiesc în Ierusalim: înaintea jertfelnicului acestuia să vă închinați, și preste el să tămâiați?

13Au nu știți ce-am făcut eu și părinții mei tuturor noroadelor țării lor? Putut-au dumnezeii neamurilor a tot pământul, să mântuiască pre poporul său din mâna mea?

14Cine întru toți dumnezeii neamurilor acestora, pre care le-au pierdut părinții mei a putut să mântuiască pre poporul său din mâna mea, cum dar va puteà Dumnezeul vostru să vă mântuiască din mâna mea?

15Acum dar să nu vă amăgească pre voi Ezechia, și să nu vă facă să nădăjduiți după acestea, și să nu-i credeți lui, că nu va puteà Dumnezeul a tot neamul și al împărăției să mântuiască pre poporul său din mâna mea, precum din mâna părinților mei, că Dumnezeul vostru nu vă va scăpà pre voi din mâna mea.

16Și mai multe au grăit slugile lui asupra Domnului Dumnezeu, și asupra lui Ezechia slugii lui.

17Și carte a scris cu care defăimà pre Domnul Dumnezeul lui Israil, și a grăit de dânsul zicând: precum dumnezeii neamurilor pământului n’au scos pre popoarele sale din mâna mea, așà nu va scoate Dumnezeul lui Ezechia pre poporul său din mâna mea.

18Și au strigat cu glas mare evreește către poporul Ierusalimului cel de preste zid, ca să le ajute lor, și să surpe ca să ia cetatea.

19Și au grăit de Dumnezeul Ierusalimului, ca și de dumnezeii popoarelor pământului, lucruri de mâini omenești.

20Și s’a rugat Ezechia împăratul și Isaia prorocul fiul lui Amos pentru acestea, și a strigat la cer.

21Și au trimes Domnul înger, și a sfărâmat pre tot cel tare și răsboinic și pre cei mai mari, și pre căpetenii în tabăra împăratului Asur, și ș’a întors fața sa cu rușine în pământul său, și a intrat în casa Dumnezeului său, și fiii lui cei ce au ieșit din coapsele lui l-au omorît pre el cu sabie.

22Și au mântuit Domnul pre Ezechia și pre cei ce locuiau în Ierusalim din mâna lui Senaherim împăratul lui Asur, și din mâna tuturor, și i-au odihnit pre ei prin prejur.

23Și mulți aduceau daruri Domnului în Ierusalim, și daruri lui Ezechia împăratul Iudei, și foarte s’au înălțat întru ochii tuturor neamurilor după acestea.

36:1Și a fost în anul al patrusprezecelea al împărăției lui Ezechia, suitu-s’a Senahirim împăratul Asirienilor asupra cetăților celor tari ale Iudeei și le-a luat.

36:2Și a trimis împăratul Asirienilor pre Rapsachi din Laxis în Ierusalim la împăratul Ezechia cu putere multă, și a stătut la ducerea apei lacului celui din sus în calea țarinei nălbitorului.

36:3Și a ieșit la el Eliachim al lui Helchie dregătorul casei, Somna scriitorul, și Ioah al lui Asaf hronograful.

36:4Și le-a zis lor Rapsachi: spuneți lui Ezechia: acestea zice împăratul cel mare, împăratul Asirienilor.

36:5În ce nădăjduești? Au doară cu sfatul, sau cu cuvintele buzelor se face răsboiul? Și acum întru cine nădăjduești, de nu asculți de mine?

36:6Iată nădăjduești în toiagul de trestie cel frânt, în Eghipet, pre carele de se va rezemà omul, va intrà prin mâna lui și o va găurì; așà este Faraon împăratul Eghipetului, și toți cei ce nădăjduesc într’însul.

36:7Iar de ziceți: întru Domnul Dumnezeul nostru nădăjduim, au nu acela este, căruia a luat Ezechia cele înalte ale lui și jertfelnicile lui? Și a zis Iudei și Ierusalimului: înaintea jertfelnicului acestuia să vă închinați.

36:8Acum alipiți-vă de Domnul meu împăratul Asirienilor și voiu dà vouă două mii de cai, de veți puteà să dați călăreți pre ei.

36:9Și cum veți puteà să vă arătați înaintea feței biruitorilor locurilor? Robi sunt cei ce nădăjduesc în Eghipteni și în cal și în călăreț.

36:10Și acum au fără de Domnul ne-am suit asupra țărei aceștia, ca să o batem pre ea? Domnul au zis către mine: sue-te asupra pământului acestuia, și’l strică pre el.

36:11Și a zis Eliachim și Somna scriitorul și Ioah către Rapsachi: grăește slugilor tale Sirienește, că înțelegem noi, și nu ne grăì nouă Jidovește, și pentru ce grăiești de aud oamenii cei de pre zid?

36:12Iar Rapsachi a zis către ei: au doar la Domnul vostru, sau la voi m’a trimis pre mine Domnul meu, să grăiesc cuvintele acestea? Au nu la oamenii cei ce șed pre zid, ca să mănânce balegă și să beà pișat împreună cu voi?

36:13Și a stătut Rapsachi, și a strigat cu glas mare Jidovește, și a zis: auziți cuvintele împăratului celui mare, ale împăratului Asirienilor.

36:14Acestea zice împăratul: să nu vă înșale pre voi Ezechia cu cuvinte, nu va puteà să vă mântuiască pre voi.

36:15Și să nu zică vouă Ezechia, că vă va mântuì pre voi Dumnezeu, și nu se va dà cetatea aceasta în mâinile împăratului Asirienilor.

36:16Să nu ascultați de Ezechia, acestea zice împăratul Asirienilor: de vreți să fiți fericiți, ieșiți la mine și mâncați fiecare viea sa și smochinii săi, și beți apă din fântânile voastre.

36:17Până ce voiu venì și vă voiu mutà pre voi în pământ, care este ca și pământul vostru, pământ de grîu și de vin, și de pâine și de vii.

36:18Să nu vă înșele pre voi Ezechia, zicând: Dumnezeu vă va izbăvì pre voi, au doar a izbăvit vre unul din dumnezeii neamurilor țara sa din mâna împăratului Asirienilor?

36:19Unde este Dumnezeul lui Emat? Și al lui Arfat? Și unde este Dumnezeul cetăței Sepfarimului? Au putut-a mântuì Samaria din mâna mea?

36:20Cine din dumnezeii tuturor neamurilor acestora au mântuit pământul său din mâna mea? Cum va mântuì Dumnezeu Ierusalimul din mâna mea?

36:21Și au tăcut, și nimeni nu i-au răspuns lui cuvânt, că a fost poruncit împăratul, ca nimic să nu’i răspunză.

36:22Și a intrat Eliachim al lui Helchie dregătorul casei, și Somna scriitorul oștirii, și Ioah al lui Asaf hronograful la Ezechia, cu hainele rupte și spuseră lui cuvintele lui Rapsachi.

37:1Și a fost dacă a auzit împăratul Ezechia, și-a rupt hainele și s’a îmbrăcat cu sac, și s’a suit în casa Domnului.

37:2Și a trimis pre Eliachim dregătorul casei, și pre Somna scriitorul, și pre cei mai bătrâni dintre preoți îmbrăcați cu saci la Isaia prorocul fiul lui Amos și ziseră lui:

37:3Acestea zice Ezechia: ziua necazului și a ocărei și a mustrărei și a mâniei este ziua de astăzi; că a sosit durerea celei ce va să nască și nu poate naște.

37:4Doar va auzì Domnul Dumnezeul tău cuvintele lui Rapsachi, care le-a trimis împăratul Asirienilor, ca să ocărască pre Dumnezeul cel viu și să ocărască cuvintele, care le-au auzit Domnul Dumnezeul tău, și te roagă către Domnul Dumnezeul tău pentru rămașii aceștia.

37:5Și au venit slugile împăratului Ezechia la Isaia.

37:6Și le-a zis lor Isaia: așà să ziceți către domnul vostru: acestea zice Domnul: să nu te temi de cuvintele, care ai auzit, cu care m’au ocărît solii împăratului Asirienilor.

37:7Iată eu trimiț într’însul duh, și auzind veste, se va întoarce în țara sa, și va cădeà de sabie în pământul său.

37:8Și s’a întors Rapsachi, și a aflat pre împăratul Asirienilor dând răsboiu asupra Lovnii.

37:9Și a auzit că a purces dela Lahis, și a ieșit Taraca împăratul Etiopilor, ca să’l încunjure pre el, și auzind aceasta s’a întors și a trimis soli la Ezechia zicând:

37:10Așà veți grăì lui Ezechia împăratul Iudeei: să nu te înșale pre tine Dumnezeul tău, întru carele nădăjduești zicând: nu se va dà Ierusalimul în mâna împăratului Asirienilor.

37:11Au nu ai auzit tu, cele ce au făcut împărații Asirienilor, cum tot pământul l-au stricat? Și tu doară vei scăpà?

37:12Au doar mântuitu-i-au pre ei dumnezeii neamurilor, pre cari i-au pierdut părinții mei, pre Gozan și pre Haran și pre Rasem, cari sunt în țara Teemat.

37:13Unde sunt împărații Ematului și ai Arfatului și ai cetăței Epfarimului, Annà și Avà.

37:14Și a luat Ezechia cartea dela soli, și o a cetit, și s’a suit în casa Domnului, și o a deschis înaintea Domnului.

37:15Și s’a rugat Ezechia către Domnul zicând:

37:16Doamne Savaot Dumnezeul lui Israil, cel ce șezi pre Heruvim, tu singur ești Dumnezeu a toată împărăția lumei, tu ai făcut cerul și pământul.

37:17Pleacă Doamne urechia ta, ascultă Doamne, deschide Doamne ochii tăi, caută Doamne și vezi, și auzi toate cuvintele lui Senahirim, care le-a trimis, ca să ocărască pre Dumnezeul cel viu.

37:18Că cu adevărat Doamne, au pustiit toată lumea împărații Asirienilor și țara lor.

37:19Și au aruncat idolii lor în foc, pentrucă nu erau dumnezei, ci lucru de mâini omenești, lemne și pietre, i-au pierdut pre ei.

37:20Și acum Doamne Dumnezeul nostru, mântuește-ne de mâna lor, ca să cunoască toată împărăția pământului, că tu singur ești Dumnezeu.

37:21Și trimis au fost Isaia fiul lui Amos la Ezechia, și i-a zis lui: acestea zice Domnul Dumnezeul lui Israil: auzit-am cele ce te-ai rugat către mine pentru Senahirim împăratul Asirienilor.

37:22Acesta este cuvântul, care l-au grăit despre el Dumnezeu: defăimatu-te-a și te-a batjocorit fecioară fata Sionului, asupra ta a clătit capul fiica Ierusalimului.

37:23Pre cine ai ocărît și ai întărâtat? Sau asupra cui ai înălțat glasul tău? Și n’ai ridicat spre înălțime ochii tăi, către sfântul lui Israil?

37:24Că prin soli ai ocărît pre Domnul, că ai zis: cu mulțimea carelor eu m’am suit la înălțimea munților, și la cele de pre urmă ale Livanului, și am tăiat înălțimea chedrului lui, și frumusețea chiparosului și am intrat în partea cea înaltă a pădurii.

37:25Și am pus pod, și am pustiit ape și toată adunarea apei.

37:26Au n’ai auzit demult cele ce am făcut eu? Din zilele cele de demult am rânduit, și acum am arătat, ca să pustiesc neamurile întru tării, și pre cei ce lăcuesc în cetăți tari.

37:27Slobozit-am mâinile și s’au uscat, și s’au făcut ca iarba uscată de pre acoperiș și ca troscotul.

37:28Și acum odihna ta și ieșirea ta și intrarea ta eu o știu.

37:29Și mânia ta, cu care te-ai mâniat, și amărăciunea ta s’au suit la mine, și voiu pune căpăstru în nasul tău și zăbale în buzele tale, și te voiu întoarce înapoi pre calea, pre care ai venit.

37:30Și acesta va fì ție semn, mănâncă în anul acesta cele ce ai semănat, și în anul al doilea rămășițele, iar în anul al treilea semănând, secerați, și sădiți vii și mâncați roada lor.

37:31Și vor fì cei rămași în Iudeea, vor slobozì rădăcini în jos, și vor face sămânță în sus.

37:32Că din Ierusalim vor fì cei rămași, și cei mântuiți din muntele Sionului, râvna Domnului Savaot va face acestea.

37:33Pentru aceea așà zice Domnul asupra împăratului Asirienilor: nu va intrà în cetatea aceasta, nici va slobozì asupra ei săgeată, nici va pune asupra ei pavăză, nici o va încunjurà cu șanț.

37:34Ci pre calea, pre care a venit, pre aceea se va înapoià, și în cetatea aceasta nu va intrà.

37:35Acestea zice Domnul: apărà-voiu cetatea aceasta, ca să o mântuesc pentru mine și pentru David sluga mea.

37:36Și a ieșit îngerul Domnului, și a ucis din oștirea Asirienilor o sută și optzeci și cinci de mii, și sculându-se dimineața a aflat toate trupurile moarte.

37:37Și înapoindu-se s’a dus Senahirim împăratul Asirienilor și a lăcuit în Ninevi.

37:38Și când s’a închinat el în casa lui Asarah dumnezeul lui, domn al părinților lui, Adrameleh și Sarasar feciorii lui l-au omorît cu săbiile și ei au fugit în Armenia, și a împărățit Asordan feciorul lui în locul lui.