1 Corinteni 4

1Așà să ne socotească pre noi omul, ca pre niște slugi ale lui Hristos, și ispravnici ai tainelor lui Dumnezeu.

2Iar ceeace se caută mai mult la ispravnici, este ca credincios să se afle cinevà.

3Iar mie prea puțin îmi este ca să mă judec de către voi, sau de ziua omenească; ci nici însu-mi pre mine nu mă judec.

4Pentrucă nimic pre mine nu mă știu vinovat; ci nu întru aceasta m’am îndreptat; iar cela ce mă judecă pre mine, Domnul este.

5Drept aceea mai înainte de vreme nimic să nu judecați, până ce va venì Domnul, care va și luminà cele ascunse ale întunerecului și va arătà sfaturile inimilor; și atunci lauda va fi fiecăruia dela Dumnezeu.

6Și acestea fraților, le-am închipuit întru mine și întru Apolo pentru voi; ca întru noi să vă învățați ca nu mai mult decât ce este scris să gândiți, ca să nu vă mândriți unul pentru altul împrotiva celuilalt.

7Că cine te alege pre tine? Și ce ai care n’ai luat; iar dacă și ai luat, ce te lauzi, ca și cum n’ai fi luat?

8Iată sătuli sunteți, iată v’ați îmbogățit, fără de noi ați împărățit; și măcar de ați împărățì, ca și noi împreună cu voi să împărățim.

9Că mi se pare că Dumnezeu pre noi apostolii cei mai de apoi ne-au arătat, ca pre niște rânduiți spre moarte; pentrucă privială ne-am făcut lumei și îngerilor și oamenilor.

10Noi nebuni suntem pentru Hristos, iar voi înțelepți întru Hristos; noi slabi, iar voi tari; voi slăviți, iar noi necinstiți.

11Până în ceasul de acum și flămânzim și însetoșăm, și suntem goli, și pătimim, și nu suntem așezați;

12Și ostenim, lucrând cu mâinile noastre; ocărâți fiind, grăim de bine; izgoniți fiind, răbdăm;

13Huliți fiind, mângâiem; ca niște gunoiu ne-am făcut lumei, tuturor lepădătură suntem până acum.

14Nu înfruntându-vă pre voi scriu acestea, ci ca pre niște fii ai mei iubiți învățându-vă.

15Că de ați aveà zece mii de dascăli întru Hristos, dar nu mulți părinți, că întru Hristos Iisus prin evanghelie eu v’am născut pre voi.

16Rogu-vă dar pre voi, să fiți mie următori.

17Pentru aceasta am trimis la voi pre Timotei, care este fiu al meu iubit și credincios întru Domnul, care va aduce vouă aminte căile mele cele ce sunt întru Hristos, precum pretutindenea întru toată biserica învăț.

18Că nevenind eu la voi, s’au semețit unii.

19Ci voiu venì curând la voi, de va vreà Domnul, și voiu cunoaște, nu cuvântul celor ce s’au semețit, ci puterea.

20Că nu este în cuvânt împărăția lui Dumnezeu, ci întru putere.

21Ce voiți? Cu toiag să vin la voi, sau cu dragoste și cu duhul blândeței?