Cuviosul Pavel Tebeul

Pavel este numit primul sihastru. Viața lui, scrisă de Ieronim, spune că era un tânăr egiptean învățat din Tebaida, care a fugit în pustie în prigoana lui Deciu, pe la mijlocul secolului al III-lea, și a rămas acolo toată viața, într-o peșteră lângă un izvor și un finic care îi dădeau hrană și îmbrăcăminte.

Aproape de sfârșitul vieții lui, Antonie cel Mare, călăuzit de o vedenie, l-a găsit. În timp ce vorbeau, povestește Viața, un corb a adus o pâine întreagă în loc de jumătatea pe care o adusese lui Pavel timp de șaizeci de ani. Pavel i-a cerut lui Antonie să aducă mantia pe care i-o dăduse episcopul Atanasie; când Antonie s-a întors, Pavel murise, îngenuncheat în rugăciune. Doi lei, spune Viața, au săpat mormântul. Pavel a murit circa 341, la 113 ani.