Zaharia 14

1Iată vin zilele Domnului, și se vor împărțì prăzile tale întru tine.

2Și voiu adunà toate neamurile la răsboiu asupra Ierusalimului, și se va luà cetatea, și se vor risipì casele, și muerile se vor pângărì; și va merge jumătate din cetate în robie, iar ceilalți ai poporului meu nu vor pierì din cetate.

3Și va ieșì Domnul, și se va dà răsboiu întru neamurile acelea ca în ziua rânduelei lui în ziua răsboiului.

4Și vor stà picioarele lui în ziua aceea pre muntele Maslinilor cel din preajma Ierusalimului despre răsărit, și se va desface muntele Maslinilor: jumătatea lui către răsărit, și jumătate către mare, prăpastie mare foarte; și se va plecà jumătate din munte către miazănoapte și jumătate către austru.

5Și se va astupà valea munților mei, și se va lipì râpa munților până la Asail, și se va astupà în ce chip s’au astupat de fața cutremurului în zilele lui Osie împăratului Iudei și va venì Domnul Dumnezeul meu și toți sfinții cu el,

6Și va fì în ziua aceea nu va fì lumină, ci frig și ger.

7Va fì o zi, și ziua aceea cunoscută va fì Domnului, și nu ziuă nici noapte, și de către seară va fì lumină.

8Și în ziua aceea va ieșì apă vie din Ierusalim: jumătate de dânsa în marea cea dintâi, și jumătate de ea în marea cea de apoi, și primăvara va fì așà.

9Și va fì Domnul împărat preste tot pământul, în ziua aceea va fì un Domn și numele lui unul.

10Care va încunjurà tot pământul și pustia dela Gavà până là Remmon spre austrul Ierusalimului. Iar Rama în loc va rămâneà dela poarta lui Veniamin, până la locul porței cei dintâiu, până la poarta unghiurilor și până la turnul lui Anameil, până la teascurile împăratului.

11Vor lăcuì întru el, și anatema mai mult nu va fì, și va lăcuì Ierusalimul fără de frică.

12Și aceasta va fì căderea cu care va bate Domnul toate popoarele câte s’au oștit asupra Ierusalimului, uscà-se-vor trupurile lor stând pre picioarele lor, și ochii lor se vor scurge din găurile lor și limba lor se va uscà în gura lor.

13Și va fì în ziua aceea groaza Domnului mare preste ei, și se va apucà fieștecare de mâna aproapelui său, și se va încleștà mâna lui cu mâna aproapelui său.

14Și Iuda se va răsboì în Ierusalim, și va adunà puterea tuturor popoarelor de prin prejur, aur și argint și haine multe foarte.

15Și aceasta va fi căderea cailor și a mușcoilor și a cămilelor și a asinilor și a tuturor vitelor celor ce sunt în taberile acestea după căderea aceasta.

16Și va fi ori câți vor rămâneà din toate neamurile, care au venit asupra Ierusalimului și se vor suì în tot anul, ca să se închine împăratului Domnului atotstăpânitorului și ca să prăznuiască sărbătoarea facerei corturilor.

17Și va fì: ori câți nu se vor suì din toate neamurile pământului în Ierusalim, ca să se închine împăratului Domnului atotstăpânitorului, și aceștia la aceia se vor adaoge, nu va fì preste ei ploaie.

18Iar de nu se va suì neamul Eghipetului, nici va venì, și preste dânșii va fì căderea, cu care va bate Domnul pre toate neamurile care nu se vor suì să prăznuiască sărbătoarea facerii corturilor.

19Acesta va fì păcatul Eghipetului și păcatul tuturor neamurilor, care nu se vor suì să prăznuiască sărbătoarea facerii corturilor.

20În ziua aceea va fì cea de pre frâul calului, lucru sfânt Domnului atotstăpânitorului, și vor fì căldările în casa Domnului ca năstrapele înaintea feții jertfelnicului,

21Și va fì toată căldarea în Ierusalim, și în Iuda sfântă Domnului atotstăpânitorului, și vor venì toți cei ce jertfesc, și vor luà dintr’însele, și vor fierbe într’însele; și nu va mai fi Hananeu în casa Domnului atotțiitorului în ziua aceea.