Neemia 6

1Și a fost după ce a auzit Sanavalat și Tovia și Ghisam Aravul și ceilalți vrăjmași ai noștri, că am zidit zidul, și nici o spărtură n’a rămas într’însul, și cum că eu până în vremea aceea n’am pus porțile,

2A trimis Sanavalat și Ghisam la mine, zicând: vino și să ne adunăm într’un loc în sate în câmpul lui Ono, și ei socoteau să facă asupra mea vicleșug.

3Și am trimis la dânșii soli, zicând: lucru mare fac eu, și nu mă poci pogorî, ca să nu înceteze lucrul, iar după ce-l voiu sfârșì, mă voiu pogorî la voi.

4Și au trimis la mine cu cuvântul acesta de patru ori, și le-am răspuns lor aceleaș.

5Și a trimis la mine Sanavalat cu cuvântul acesta a cincea oară pre sluga sa, și carte deschisă în mâna lui, și erà într’însa scris:

6Întru neamuri s’a auzit, și Ghisam a zis, că tu și Jidovii socotiți să vicleniți, pentru aceea zidești tu zidul, că vrei tu să fii lor împărat.

7Încă și proroci ți-ai pus ție că vrei să șezi în Ierusalim împărat preste Iuda, și acum se vor spune împăratului cuvintele acestea, deci acum vino să ne sfătuim împreună.

8Și am trimis la el, zicând: nu sunt adevărate cuvintele acestea, care tu zici, ci din inima ta tu le născocești,

9Că toți ne sperie pre noi zicând: că vor încetà mâinile lor de la lucrul acesta, și nu se va face, și acum am întărit mâinile mele.

10Și eu am intrat în casa lui Semei feciorul lui Dalaia, feciorul lui Metaveil, că el stà închis, și a zis: să ne adunăm în casa lui Dumnezeu în mijlocul ei, și să închidem ușile ei, că vor venì să te ucigă pre tine noaptea.

11Și am zis: cine este om ca mine, și va fugì? Sau cine este ca mine, ca să intre în casă și va trăì? Nu voiu intrà.

12Și am cunoscut, că Dumnezeu nu l-au trimis pre el, că proroceà cuvânt asupra mea.

13Și Tovia și Sanavalat au năimit asupra mea gloată, ca să mă spăimântez, și să fac așà și să păcătuesc și să-mi fac la ei nume rău, ca să mă batjocorească pre mine.

14Adu-ți aminte Dumnezeul meu de Tovia și de Sanavalat, că faptele lor sunt acestea, și de Noadia prorocul și de ceilalți proroci, cari mă spăimântau.

15Și s’a sfârșit zidul în douăzeci și cinci de zile ale lunei lui Elul, în cincizeci și două de zile.

16Și a fost dacă au auzit toți vrăjmașii noștri, s’au spăimântat toate neamurile de prin prejurul nostru, și a căzut frică mare foarte întru ochii lor, și au cunoscut că dela Dumnezeul nostru s’au făcut, ca să se săvârșască lucrul acesta.

17Și în zilele acelea dela mulți fruntași ai Iudei mergeau cărți la Tovia, și dela Tovia veneau la dânșii.

18Că mulți din Iuda erau jurați lui, că erà ginere lui Sehenia feciorul lui Irae, că Ionan feciorul lui a luat pre fata lui Mesulam, fiul lui Varahia femeie luiș.

19Și cuvintele lui le grăia către mine, și cuvintele mele le spuneà lui, și cărți a trimis Tovia să mă spăimânteze.