Sfântul Proroc Daniel și cei trei tineri: Anania, Azaria și Misail

Daniel și tovarășii lui Anania, Misail și Azaria — numiți de babilonieni Sidrac, Misac și Abdenago — erau tineri nobili din Iuda duși la Babilon de Nabucodonosor pe la 605 î.Hr. și pregătiți pentru slujba regală. Cartea lui Daniel istorisește că au refuzat hrana regelui; că cei trei au fost aruncați în cuptorul înfocat pentru că au refuzat să se închine unui chip de aur și au ieșit nevătămați; și că Daniel a tâlcuit vise și scrisul de pe perete și a ieșit viu din groapa cu lei sub regele Darius.

Tradiția îl socotește pe Daniel autorul cărții; mulți cercetători moderni datează forma ei finală în secolul al II-lea î.Hr. Sărbătoarea lor cade cu puțin înainte de Crăciun, când Biserica pomenește strămoșii lui Hristos.