Estir 3

1După acestea a mărit împăratul Artaxercsu pre Aman al lui Amadat Vugheul, și l-a înălțat pre el, și ședeà mai sus decât toți prietenii lui.

2Și toți cei din curte se închinau lui, că așà a poruncit împăratul să facă, iar Mardoheu nu se închinà lui.

3Și au zis cei din curtea împăratului lui Mardoheu: pentruce n’asculți de cele ce zice împăratul?

4În toate zilele ziceau lui, și n’ascultà, și a spus lui Aman, că Mardoheu se împrotivește cuvintelor împăratului, și le-a spus lor Mardoheu că este jidov.

5Și înțelegând Aman, cum că Mardoheu nu se închină lui, s’a mânieat foarte.

6Și a vrut să piarză pre toți jidovii, câți erau supt împărățiea lui Artaxercsu.

7Și a făcut sfat în anul al doisprezecelea al împărăției lui Artaxercsu, și a aruncat sorți pre zile și pre luni, ca într’o zi să piarză neamul lui Mardoheu, și a căzut sorțul pe ziua a patrusprezecea a lunii lui Adar.

8Și a grăit către împăratul Artaxercsu, zicând: este un neam risipit în neamuri în toată împărățiea ta, și legile lor sunt streine de ale tuturor neamurilor, și de legile împăratului n’ascultă, și nu folosește împăratului a-i lăsà pre ei.

9De se pare împăratului poruncească să-i piarză pre ei, și eu voiu dà la vistieria împăratului zece mii de talanți de argint.

10Și scoțând împăratul inelul l-a dat în mâna lui Aman să pecetluiască cele ce s’au scris asupra Jidovilor.

11Și a zis împăratul lui Aman: argintul ține-ți-l, iar cu neamul Jidovesc fă cum vrei.

12Și s’au chemat scriitorii împăratului în luna întâiu a treisprezecea zi, și au scris cum a poruncit Aman mai marilor oștirei și căpeteniilor în toate țările dela India până la Etiopia la cele o sută și douăzeci și șapte de țări, căpeteniilor neamurilor în limbile lor, cu numele lui Artaxercsu împăratul.

13Și s’au trimis prin purtătorii de cărți în toată împărățiea lui Artaxercsu, să piarză neamul Jidovilor în ziua dintâiu a lunei a douăsprezecea, care este Adar, și să jefuiască averile lor. Iar izvodul cărții este acesta: „Marele împărat Artaxercsu celor de la India până la Etiopia, a o sută douăzeci și șapte de țări, domnilor și căpeteniilor celor supuși împărăției lui acestea scrie: preste multe neamuri stăpânind și toată lumea biruind, am vrut nu cu semețiea mărirei să mă înalț, ci mai vârtos cu liniște și cu blândețe pururea petrecând pre cei supuși în vieață cu liniște totdeauna a-i așezà, și împărățiea am vrut să o fac pacinică, și în ea să poată umblà până la margini, și să înnoesc pacea cea dorită tuturor oamenilor. Am întrebat pre sfetnicii mei, cum s’ar puteà duce aceasta la îndeplinire? Cel ce la noi întrece pre ceilalți cu înțelepciunea și cu neschimbată bunăvoință și cu adeverită credință s’a dovedit și al doilea după împărățiea mea cinstit, anume Aman, ne-a spus nouă cum că între toate neamurile din lume este amestecat un neam cu legile împrotivitor tuturor neamurilor, și poruncile împăraților pururea nesocotindu-le, așà cât împărățiea noastră, care fără de ponos ne nevoim să o cârmuim, nu se poate așezà. Socotind dar acest neam singuratic și osebit și celorlalți oameni împrotivnic, și după legi streine petrecând, împrotivindu-se lucrurilor noastre, și foarte rele răutăți săvârșind, în cât împărățiea noastră pace și statornicie să nu poată aveà, am poruncit ca ori care se vor însemnà vouă în cărțile cele scrise de Aman, care este pus mai mare preste lucruri, și al doilea al nostru părinte, toți cu femei și cu prunci să piară cu toată sămânța de săbiile vrăjmașilor fără nici o milă și îngăduință, în ziua a patrusprezece a lunii a douăsprezecea Adar anul acesta. Ca cei ce și mai nainte au fost, și acum sunt vrăjmași într’o zi cu sila pogorându-se la iad; de acì înainte neclătit și desăvârșit să ni se așeze lucrurile“.

14Iar izvoadele cărților s’au dat în fiecare țară, și s’a poruncit la toate neamurile să fie gata în ziua aceasta.

15Și se grăbeà lucrul la Susa, iar împăratul și Aman se desfătau, și cetatea se turburà.