Sfinții Mucenici și Mărturisitori Gurie, Samona și Aviv

Gurie și Samona trăiau ca nevoitori lângă Edesa (azi Urfa) când a început prigoana lui Dioclețian și Maximian. Guvernatorul Musoniu i-a pus să fie atârnați de brațe, cu pietre grele legate de picioare, și i-a ținut luni în șir într-o închisoare întunecoasă și înăbușitoare, apoi l-a atârnat pe Samona cu capul în jos. Potrivit Vieții, au refuzat să aducă jertfă, și la 15 noiembrie, în anii circa 299–306, au fost decapitați în afara cetății.

Aviv era diacon din satul Telzeha, lângă Edesa. În 322, sub împăratul Liciniu, a fost adus înaintea guvernatorului Lisanias, s-a declarat creștin și a refuzat să aducă jertfă. A fost osândit să fie ars. A mers la foc, urmat de mama sa și de rude, și a murit în el. Cei trei sunt pomeniți împreună ca mucenicii din Edesa.