Rut 2

1Și Noemi aveà un om rudenie cu bărbatul ei, și omul acela erà tare în vîrtute, din neamul lui Elimeleh, și numele lui Vooz.

2Și a zis Rut Moaviteanca către Noemi: mă duc în țarină și voiu adunà spicele, care rămân pre urma aceluia, în ochii căruia voiu aflà har; și a zis către ea: du-te, fiica mea.

3Și s’a dus, și mergând adunà în țarină pre urma secerătorilor, și s’a întâmplat de a nemerit în țarina lui Vooz, care erà din neamul lui Elimeleh.

4Și venind Vooz din Vitleem, a zis secerătorilor: Domnul cu voi! Iar ei au răspuns lui: Domnul să te binecuvinteze.

5Și a zis Vooz slugei sale, celui ce erà cârmuitor preste secerători: cine este tânăra aceasta?

6Și a răspuns slujitorul cel ce erà ispravnic preste secerători, și a zis: tânăra este Moaviteanca, care s’a întors cu Noemi din țarina lui Moav.

7Și a zis: să adun și să culeg după secerători în snopi, și de când a venit de azi dimineață și până seara, nu s’a odihnit nici cum în țarină.

8Și a zis Vooz către Rut: auzi, fiica mea, să nu mergi în altă țarină să culegi, și tu să nu te duci de aici, ci fii la un loc cu fetele mele.

9Și ia aminte la țarină unde vor secerà și mergi pre urma lor, că iată eu am poruncit slugilor, ca să-ți deà pace, și când îți va fi sete, mergi la vase și beà de unde beau și slugile.

10Și căzând ea cu fața sa la pământ s’a închinat, și a zis către el: de unde am aflat har în ochii tăi, ca să mă cunoști pre mine? Căci eu sunt streină?

11Și a răspuns Vooz, și i-a zis ei: am auzit câte ai făcut cu soacra ta după ce a murit bărbatul tău, și cum ai lăsat pre tatăl tău și pre muma ta și pământul nașterii tale, și ai mers la poporul, pre care mai înainte nu l-ai știut.

12Domnul să-ți răsplătească ție lucrul tău și să fie plata ta multă dela Domnul Dumnezeul lui Israil, la care ai venit să nădăjduești supt aripile lui.

13Iar ea a zis: am aflat har în ochii tăi, doamne, că m’ai mângâiat și ai grăit după inima slujnicii tale, și iată eu nu sunt ca una din slujnicile tale.

14Și a zis ei Vooz: acum este ceasul de mâncat, apropie-te aici și mănâncă din pâinile mele și întinge pâinea ta în oțet; și a șezut Rut la o parte de secerători, și i-a dat ei Vooz pâine și a mâncat și s’a săturat, și i-a rămas.

15Și s’a sculat să culeagă, și a poruncit Vooz slugilor sale: de va adunà și printre snopi, să n’o opriți.

16Încă și într’adins aruncați-i ei din mănunchiurile voastre, și o lăsați să mănânce și să culeagă și să n’o înfruntați.

17Și a adunat în țarină până seara, și a bătut ceeace a adunat, și a fost ca un ifi de orz.

18Și luându-l a intrat în cetate, și a văzut soacra sa cele ce a adunat, și aducând Rut i-a dat cele ce a rămas din care s’a săturat ea.

19Și i-a zis ei soacra sa: unde ai adunat astăzi? Și unde ai lucrat? Fie binecuvântat cel ce te-a miluit pre tine; și a spus Rut soacrei sale unde a lucrat, și a zis: numele omului la care am lucrat astăzi, este Vooz.

20Și a zis Noemi către nora sa: binecuvântat este acela Domnului, că n’a încetat a face mila sa cu cei vii și cu cei morți, și a zis Noemi către ea: aproape de noi este omul acela, din rudeniile noastre este.

21Și a zis Rut către soacra sa: și încă mi-a zis mie, cu fetele mele să te întovărășești până vor sfârșì toată secerea dela mine.

22Și a zis Noemi către Rut nora sa: bine, fiica mea, că ai mers cu fetele lui, că nu ți se vor împrotivì într’alte țarini.

23Și s’a întovărășit Rut cu fetele lui Vooz a adunà până s’a sfârșit secerea orzului și secerea grâului.