Sfinții Mucenici Chiric și Iulita

Iulita era o tânără văduvă din Iconiu, în Licaonia, de neam ales. Când guvernatorul Domițian a început să-i prigonească pe creștini sub Dioclețian, ea a fugit cu fiul ei Chiric, în vârstă de trei ani, și cu două slujnice, întâi la Seleucia și apoi la Tars, în Cilicia. Acolo guvernatorul Alexandru a pus s-o aresteze. Potrivit Patimirii, copilul, pe genunchiul guvernatorului, l-a zgâriat pe față și a strigat „Sunt creștin!”, și a fost aruncat pe treptele de piatră și ucis. Iulita a fost chinuită și omorâtă, după cum spune relatarea, circa 305. Chiric este printre cei mai tineri mucenici pomeniți de Biserică.