Leviticul 20

1Și au grăit Domnul către Moisì, zicând:

2Vorbește fiilor lui Israil: de va fi cinevà din fiii lui Israil, sau din cei ce s’au făcut venetici în Israil, care va da din sămânța sa idolului Moloh, cu moarte să se omoare, neamul cel de pre pământul acela îl va omorî cu pietre.

3Eu voiu pune fața mea asupra omului aceluia, și-l voiu pierde pre el din poporul său, pentrucă a dat sămânța sa idolului, ca să spurce cele sfinte ale mele, și ca să spurce numele celor sfințiți mie.

4Iar dacă lăcuitorii pământului vor trece cu vederea pre omul acela, care va fi dat fii de ai săi lui Moloh, și nu-l vor omorî pre el,

5Voiu pune fața mea asupra omului aceluia și asupra seminției lui, și voiu pierde din poporul său pre el și pre toți câți se unesc într’un gând cu el, ca să curvească după Moloh.

6Oricine se va duce la descântători sau la vrăjitori, ca să curvească după dânșii, voiu pune fața mea asupra sufletului aceluia, și-l voiu pierde din poporul său.

7Și veți fi sfinți, că sfânt sunt eu Domnul Dumnezeul vostru.

8Să păziți poruncile mele, și să le faceți pre ele; eu sunt Domnul cel ce vă sfințesc pre voi.

9Oricine va blestemà pre tatăl său au pre muma sa, cu moarte să se omoare; pre tatăl său au pre muma sa a blestemat, vinovat este.

10Omul care va preacurvì cu femeie, care are bărbat, sau care va preacurvì cu femeia vecinului său, cu moarte să se omoare și preacurvarul și preacurva.

11Cel ce se va culcà cu femeia tatălui său, rușinea tatălui său a descoperit, cu moarte să se omoare, amândoi vinovați sunt.

12De va dormì cinevà cu nora sa, cu moarte să se omoare amândoi; că păgânătate a făcut, vinovați sunt.

13Cine se va culcà cu bărbat ca cu femeie, spurcăciune au făcut amândoi, cu moarte să se omoare, vinovați sunt.

14Cine ar luà femeie și pre muma ei, fărădelege este; cu foc să-l arză pre el și pre ele, ca să nu fie fărădelege între voi.

15Cine va îndrăzni a se culcà cu dobitoc, cu moarte să se omoare, și dobitocul să-l omorâți.

16Femeia care va merge ori la ce dobitoc, ca să se împreune cu dânsul, să omorâți femeia și dobitocul, cu moarte să se omoare, vinovați sunt.

17Care va luà pre sora cea de pre tatăl său, sau de pre muma sa, și va vedeà rușinea ei, și ea va vedeà rușinea lui, ocară este, să piară înaintea fiilor neamului lor, rușinea surorei sale a descoperit, păcatul vor purtà.

18Bărbatul care va avea pat cu femeia, care are curgerea firii cea de lună, și va descoperì rușineà ei, izvorul ei a descoperit, și ea a descoperit curgerea sângelui său, amândoi să piară din neamul său.

19Rușinea surorei tatălui tău și a surorei mumei tale să nu o descoperi, pentrucă rudenie a descoperit, păcat vor aveà.

20Oricare va dormì cu rudenia sa, rușinea rudeniei sale a descoperit, fără de fii să moară.

21Iar de va luà cinevà femeia fratelui său, necurăție este, rușinea fratelui său a descoperit, fără de fii să moară.

22Păziți toate poruncile mele și judecățile mele, și să le faceți pre ele, ca să nu vă urască pre voi pământul întru care vă duc eu pre voi, ca să lăcuiți pre el.

23Și să nu umblați după legile neamurilor, care eu le gonesc dinnaintea voastră, că toate acestea le-au făcut, și le-am urît pre ele.

24Deci zic vouă: veți moștenì pământul lor, și eu voiu da pre el vouă să-l moșteniți, pământul, care curge lapte și miere; eu Domnul Dumnezeul vostru cel ce v’am ales pre voi din toate neamurile.

25Să osebiți între dobitoacele cele curate și între cele necurate, și între pasările cele curate și între cele necurate, și să nu spurcați sufletele voastre cu dobitoacele și cu pasările, și cu toate cele ce se târăsc pre pământ pe care vi le-am deosebit să fie necurate.

26Fiți mie sfinți, că sfânt sunt eu Domnul Dumnezeul vostru cel ce v’am ales pre voi din toate neamurile, ca să fiți ai mei.

27Oricare bărbat sau femeie dintre voi se va face descântător sau vrăjitor, cu moarte să se omoare, cu pietre să-i ucideți, vinovați sunt.