Sfântul Mucenic Polieuct

Polieuct era ofițer în armata romană la Melitene, în Armenia Mică, încă păgân, și prieten apropiat al unui ostaș creștin, Nearh. Când un edict imperial a poruncit tuturor să aducă jertfe zeilor, Nearh s-a întristat că prietenia lor se va sfârși; Polieuct i-a spus că l-a văzut pe Hristos în vis și s-a mărturisit creștin.

Potrivit Vieții sale, a rupt edictul și a sfărâmat douăsprezece chipuri ale zeilor care erau purtate spre templu. Socrul său Felix, dregătorul însărcinat să aplice edictul, și soția lui, Paulina, l-au rugat cu lacrimi să cedeze, dar el a refuzat. A fost decapitat în 259, sub Valerian, iar în drum spre moarte i-a strigat lui Nearh, în mulțime, să-și amintească de prietenia lor. Este amintit ca primul mucenic al Melitenei.