Malahia 3

1Iată eu trimiț îngerul meu, și va gătì cale înaintea feței mele și îndată va veni la Biserica sa Domnul, pre care voi căutați, și îngerul legăturei, pre care voi îl voiți, iată vine, zice Domnul atotțiitorul.

2Și cine va puteà suferì ziua intrărei lui? Sau cine va puteà stà întru vederea lui? Pentrucă el va intrà ca focul topitorului și ca iarba nălbitorilor.

3Și va ședeà topind și curățind ca argintul și ca aurul, și va curățì pre fiii lui Levì, și va vărsà preste ei, ca aurul și ca argintul, și vor aduce Domnului jertfă întru dreptate.

4Și va plăceà Domnului jertfa lui Iuda și a Ierusalimului, ca zilele veacului și ca anii cei dinainte.

5Și voiu venì la voi cu judecată și voiu fì mărturie grabnică asupra fermecătorilor și asupra preacurvelor, și asupra celor ce jură strâmb cu numele meu pentru minciună, și asupra celor ce trag simbria slugilor și asupresc pre văduve, și bat cu pălmi pre sirimani, și asupra celor ce abat judecata nemernicului, și asupra celor ce nu se tem de mine, zice Domnul atotțiitorul.

6Că eu sunt Domnul Dumnezeul vostru, și nu mă schimb, și voi fiii lui Iacov nu v’ați oprit dela nedreptățile părinților voștri.

7V’ați abătut dela legea mea, și nu o ați păzit, întoarceți-vă către mine, și mă voiu întoarce către voi, zice Domnul atotțiitorul.

8Și ați zis: întru ce ne vom întoarce? Au înșelà-va omul pre Dumnezeu? Pentrucă voi mă amăgiți pre mine și ziceți: întru ce te-am amăgit? Că zeciuirile și pârga cu noi sunt.

9Și căutând voi căutați, și pre mine voi mă amăgiți.

10Anul s’a împlinit, și ați băgat toate rodurile în vistierii, și va fì jaful lui în casa lui; întoarceți-vă dar întru aceasta, zice Domnul atotțiitorul, și voiu deschide vouă jghiaburile cerului, și voiu vărsà binecuvântarea mea vouă până va fì destul.

11Și voiu împărțì vouă de mâncare, și nu voiu stricà vouă roada pământului vostru, și nu va slăbì viea voastră cea din țarină, zice Domnul atotțiitorul.

12Și vă vor fericì pre voi toate neamurile, pentrucă veți fì voi mie pământ dorit, zice Domnul atotțiitorul.

13Îngreuiat-ați asupra mea cuvintele voastre, zice Domnul, și ați zis: întru ce am grăit rău asupra ta?

14Zis-ați: deșert este cel ce slujește lui Dumnezeu, și ce este mai mult, că am păzit poruncile lui, și am umblat cu cucerie înaintea feței Domnului atotțiitorului?

15Și acum fericim pre cei streini, și se zidesc de isnoavă toți cei ce fac fărădelege, și s’au împrotivit lui Dumnezeu și s’au mântuit.

16Acestea au grăit împrotivă cei ce se tem de Domnul, fieștecare către aproapele său, și au ascultat Domnul și au auzit, și au scris carte de pomenire înaintea sa celor ce se tem de el și se sfiesc de numele lui.

17Și vor fi mie, zice Domnul atotțiitorul, în ziua care eu o fac spre moștenire și îi voiu alege pre ei precum alege omul pre fiul său, care’i slujește lui.

18Și vă veți întoarce și veți vedeà ce este între cel drept și între cel fărădelege, între cel ce slujește lui Dumnezeu, și între cel ce nu slujește lui.