2 Timotei 2

1Deci tu fiul meu, întărește-te în darul cel întru Hristos Iisus.

2Și cele ce ai auzit dela mine în fața multor martori, acestea le încredințează la oameni credincioși, cari îndestulați vor fi a învățà și pre alții.

3Tu dar pătimește ca un bun viteaz al lui Iisus Hristos.

4Nimeni ostaș fiind se amestecă cu lucruri lumești, ca voevodului să fie plăcut.

5Și de și se va luptà cinevà, nu se încununează, de nu se va luptà după lege.

6Plugarului ce se ostenește, se cade întâiu el din roadă să mănânce.

7Înțelege cele ce îți grăiesc; deà’ți ție Domnul înțelegere întru toate.

8Adu’ți aminte de Domnul Iisus Hristos, carele s’au sculat din morți din sămânța lui David după evanghelia mea.

9Întru care pătimesc până la legături, ca un făcător de rele, ci cuvântul lui Dumnezeu nu se leagă.

10Pentru aceasta toate le rabd pentru cei aleși, ca și aceia să dobândească mântuirea, care este întru Hristos Iisus cu slavă veșnică.

11Credincios este cuvântul; că de am murit împreună cu Hristos, împreună cu dânsul vom și vià;

12De răbdăm, împreună vom și împărățì, de ne vom lepădà de el, și el se va lepădà de noi;

13De nu credem, el credincios rămâne, a se tăgăduì el pre sine, nu poate.

14Acestea să’i îndemni, mărturisindu-le înaintea lui Dumnezeu să nu se pricească în cuvinte spre nici un folos, fără numai spre surparea celor ce aud.

15Nevoește-te să te arăți pre tine însuți lămurit înaintea lui Dumnezeu, lucrător nerușinat, drept îndreptând cuvântul adevărului.

16Iar de cuvintele deșarte, cele spurcate te ferește; că spre mai multă păgânătate vor sporì.

17Și cuvântul lor ca gangrena pășune va aflà, dintru cari este Imeneu și Filit;

18Cari dela adevăr au rătăcit, zicând că învierea acum s’a făcut și răstoarnă credința oarecărora.

19Însă temelia cea tare a lui Dumnezeu stă, având pecetea aceasta: cunoscut au Domnul pre cei ce sunt ai lui. Și: să se depărteze de la nedreptate tot cel ce numește numele lui Hristos.

20Iar în casă mare nu sunt numai vase de aur și de argint, ci și de lemn și de lut, și unele sunt spre cinste, iar altele spre necinste.

21Deci de se va curățì cinevà pre sine dintru acestea, va fi vas de cinste, sfințit și de bună treabă stăpânului, spre tot lucrul bun gătit.

22Iar de poftele tinereților fugi, și urmează dreptatea, credința, dragostea, pacea, cu toți cei ce chiamă pre Domnul din inimă curată.

23Iar de întrebările cele nebune și neînțelepte te ferește, știind că nasc vrăjbi.

24Și slugei Domnului nu i se cade să se sfădească, ci blând să fie către toți, învățător, suferitor.

25Cu blândețe certând pre cei ce stau împrotivă, poate cândvà le va dà lor Dumnezeu pocăință spre cunoștința adevărului.

26Și vor scăpà din cursa diavolului, prinși fiind ei de dânsul spre a lui voie.