Cuviosul Sisoe cel Mare

Sisoe era un monah egiptean care a petrecut vreo șaizeci de ani în pustie, la urmă pe muntele unde trăise Antonie cel Mare, și era numărat printre cei mai respectați bătrâni din secolele al IV-lea și al V-lea; a murit circa 429. Cuvintele lui sunt păstrate în Cuvintele Părinților din pustie. Întrebat cât timp trebuie să facă pocăință un frate căzut, se spune că a refuzat să numească un număr de ani, iar unui frate care tot cădea și se ridica i-a răspuns: ridică-te iar, până când sfârșitul te va găsi fie în picioare, fie căzut.

Potrivit Vieții sale, a văzut venind la el, pe când zăcea pe moarte, pe Antonie, pe prooroci și pe apostoli și a cerut să i se dea puțin timp pentru pocăință.