Cuviosul Isachie Dalmatul

Isachie era un monah care a părăsit pustia Răsăritului pentru Constantinopol, unde împăratul Valens (364-378) sprijinea învățătura ariană și închidea bisericile credinței niceene. Viața lui povestește că Isachie l-a întâlnit pe Valens pe drumul spre războiul cu goții și i-a spus să deschidă bisericile dacă vrea să se întoarcă în pace. Împăratul l-a pus să fie aruncat într-o mlaștină, apoi întemnițat.

Valens a fost ucis în bătălia de la Adrianopol, în 378, cum îl avertizase Isachie. Sub Teodosie bisericile au fost înapoiate. Doi dregători, Saturnin și Victor, i-au zidit o mănăstire, care a ajuns să poarte numele celui de-al doilea egumen al ei, Dalmat. Isachie a murit acolo pe la 383 și este pomenit ca întemeietor al mănăstirii Dalmat.